Moșul nu vine cu nimic pentru primari. Aleșii locali încep 2023 și fără salarii mărite, și fără pensii speciale
0Aleșii locali sunt ținuți în șah privind mărirea salariilor, după ce magistrații CCR au amânat discutarea pentru 31 ianuarie a legii care prevedea creșterea lefurilor. Și intrarea în plată a pensiilor speciale e prorogată pentru încă un an.
Curtea Constituțională era așteptată miercuri să vină cu o decizie pe tema proiectului de lege prin care Puterea a crescut lefurile aleșilor locali – primari, viceprimari, președinți de Consiliu Județean (CJ) și vicepreședinți de CJ –, o inițiativă adoptată de Camera Deputaților pe 27 septembrie, ca for decizional. Proiectul a fost atacat la CCR de USR și Forța Dreptei, iar până acum este la a doua amânare.
Inițiativa avea ca prevedere mărirea lefurilor aleșilor locali de la 1 noiembrie. Mai precis, avea loc actualizarea acestor venituri, prin raportarea la salariul minim aflat în plată în decembrie 2021, adică 2.300 de lei, pentru că în prezent baza de calcul este salariul minim de 2.080 de lei. Așadar, tehnic, coeficientul din Legea salarizării unitare la care e încadrat un ales local, în funcție de poziția sa și de mărimea unității administrativ-teritoriale, ar urma să fie înmulțit cu 2.300 de lei, nu 2.080 de lei.
Nicușor Dan ar avea cea mai mare mărire
De exemplu, cel mai bine plătit ales local, primarul Capitalei (Nicușor Dan), ar avea o creștere a salariului de la 20.800 de lei la 23.000 de lei. Cea mai mică mărire de salarii ar fi în cazul viceprimarilor de la comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Mai precis, mărirea va fi de doar 650 de lei. Potrivit calculelor „Adevărul”, implementarea măsurii legislative ar avea un impact lunar de circa 8 milioane de lei. Așadar, anual, s-ar apropia impactul la 100 de milioane de lei.
Potrivit surselor „Adevărul” din Coaliție, Puterea are două variante: așteaptă să vadă decizia CCR din 31 ianuarie sau prinde mărirea salariilor aleșilor locali într-o nouă ordonanță de urgență. Deja în discuție la nivelul Guvernului este o ordonanță de urgență care prevede creșteri ale salariilor bugetarilor (funcționarii publici și alte categorii care au funcții de demnitate publică aleasă sau numită) cu aproximativ 10%. Nicolae Ciucă, întrebat miercuri dimineață, după o discuție cu primarii de municipii, dacă edilii i-au cerut să le fie crescute salariile, a precizat că așteaptă să vadă decizia CCR, apoi procedează în consecință.
A patra amânare a pensiilor speciale
Executivul Ciucă este primul Guvern care amână de două ori la rând intrarea în plată a pensiilor speciale pentru aleșii locali. Anterior, Guvernele Orban și Cîțu au prorogat cu câte un an intrarea în plată a unei prevederi care ridică probleme de constituționalitate, în condițiile în care de două ori aceste venituri au fost declarate neconstituționale. Însă Codul Administrativ, prin care au fost introduse în vigoare, nu a putut fi atacat din 2019 încoace de Opoziție, pentru că a fost adoptat prin OUG, iar proiectul de lege pentru aprobarea/respingerea ordonanței e încă în sertarele comisiilor de specialitate.
De asemenea, la mâna lui Klaus Iohannis stă promulgarea sau reexaminarea unei legi care permite creșterea lefurilor angajaților din primării și consilii județene cu până la 25%.