Marile modificări pe care le vrea Guvernul în PNRR. Renegocierea bugetului pentru pensii, printre priorități

Guvernul a conturat marile schimbări pe care le vrea în PNRR, printre acestea fiind și renegocierea plafonului de maximum 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, dar și elemente care țin de infrastructură și de domeniul energetic.

În urma unor schimbări ale legislației europene, realizate cu acordul instituțiilor de la Bruxelles, statele membre ale UE își pot modifica părți din planurile de redresare și reziliență până la 30 aprilie. De altfel, unui stat ca Luxemburg deja i-au fost acceptate modificările, mai degrabă de natură tehnică, încă de la jumătatea lunii ianuarie.

În acest context, și România trebuie să depună o cerere privind modificările din Planul Național de Redresare și Reziliență al Guvernului de la București. Într-un dialog cu ziarul „Adevărul”, Marcel Boloș (ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene) a vorbit despre marile schimbări pe care le-ar vrea Executivul aprobate de Bruxelles.

„În primul rând, avem problema reducerii de grant (n.r. - bani europeni care nu trebuie restituiți). Are o valoare mare și implică jaloane și ținte la care să renunțăm. E ocazia de a mai face niște disciplină printre jaloane și ținte”, a precizat Boloș. Reducerea cu 2,1 miliarde a componentei de grant are loc în urma creșterii economice din 2021, raportat la 2020, ceea ce a dus la solicitarea Bruxelles-ului să fie diminuată această componentă.

„O a doua modificare este legată ajustarea prețurilor în ceea ce privește infrastructura, acolo unde a crescut prețul la materiale. Creșterea de buget pentru acestea duce la diminuarea țintelor asumate. Așa că trebuie să găsim o soluție aici, pentru că, în caz contrar, trebuie să punem noi din bugetul național bani”, a completat ministrul.

Noi investiții în energie

A treia mare schimbare este integrarea unui nou capitol, legat de REPowerEU, unde România urmează să primească 1,4 miliarde de euro. Dilema Guvernului, după cum a subliniat Boloș, este ce să aleagă pentru creșterea independenței energetice. Adică, fie proiecte mari de independență energetică, fie unele mai mici, care să fie mai ușor de implementat. Termenul-limită pentru finalizarea lor e 31 august 2026.

A patra categorie e cea legată de modificarea unor jaloane și ținte din cauze „obiective”, aici intrând înlocuirea finanțării Magistralei 4 a metroului cu Magistrala 6, dar și a plafonului de 9,4% din PIB pentru fonduri pentru cheltuielile cu pensiile. Un argument e că în momentul în care a fost făcut PNRR-ul, inflația era de aproximativ 4%, în timp ce acum e de trei ori mai mare. De asemenea, și filosofia ar fi fost diferită, adică procentul inițial se referea doar la pensiile contributive, nu și la cele care au în spate legi speciale.

Fără concesii la pensiile speciale

PSD, în general, și, ministrul Muncii, Marius Budăi, în principal, cer de aproape un an renegocierea procentului de maximum 9,4% din PIB alocat pensiilor, despre care susțin că ar împiedica viitoare creșteri ale acestor venituri. Social-democratul a susținut în numeroase ocazii că România e deja aproape de 9,4% din PIB, în timp ce Opoziția, prin USR, a arătat că pensiile pe bază de contributivitate și cele speciale ar ajunge la doar 8,35% din PIB. De altfel, premierul Nicolae Ciucă a punctat că în negocierile cu Comisia Europeană s-a ajuns la o concluzie preliminară că acest plafon ar putea fi înlocuit cu „un indicator de disciplină financiară”, după ultima vizită la Bruxelles, de la finalul lunii octombrie.

Întrebat dacă va exista o negociere privind scoaterea reformei pensiilor speciale sau a pensiilor pe bază de contributivitate din PNRR, Marcel Boloș a subliniat că e exclus un asemenea demers, acestea fiind reforme importante. „Reformele trebuie implementate până la capăt. Cum ne-am asumat”, a punctat ministrul.

Reforme și următoarea cerere de plată

Întrebat dacă Guvernul va trimite cererea de plată numărul trei până la 31 martie, așa cum acesta comunicase inițial, Boloș a precizat că depinde de modul cum va reuși Parlamentul să adopte proiectul privind reforma pensiilor speciale, dar și alte legi, cum sunt cele de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Prin urmare, e posibil ca solicitarea să fie trimisă mai târziu, în aprilie sau în mai. „O să facem și un memorandum la nivel de Guvern pentru a preciza legile care sunt prioritare pentru noi, să fie adoptate de Parlament”, a completat demnitarul.

La rândul său, Florin Cîțu, fost premier și actual senator PNL, susține că legea privind reforma pensiilor speciale ar trebui să fie publicată în Monitorul Oficial până în luna mai. „Așa scrie în PNRR. Nu poți merge mai departe. Pentru că jaloanele și țintele sunt în cascadă. Nu poți să alegi ce faci și ce nu, ca la fonduri europene. Așa a fost gândit PNRR”, a explicat Cîțu, liberal care era la șefia Guvernului când a fost pregătit PNRR-ul, iar acum e senator în Comisia de buget-finanțe, structură care a cerut o amânare a discuției pe proiect de două săptămâni. De asemenea, senatorul PNL susține că e așteptat la Comisia de buget-finanțe impactul bugetar al acestei reforme, pentru că Guvernul nu a trecut acest detaliu, în condițiile în care prin PNRR e urmărit un indicator clar.

PSD neagă amânarea reformei pensiilor

Radu Oprea, purtător de cuvânt al PSD, a precizat că nu se pune problema încercării de amânare a implementării reformei pensiilor speciale și că ministrul Marius Budăi și premierul ar urma să mai discute cu Banca Mondială despre forma finală a raportului care stă la baza principiilor pentru proiectul de lege aflat deja în procedură parlamentară.