Ministrul Diana Buzoianu vrea studii și analize obiective pentru hidrocentrale: „De ce atragem privirea către lucrări care nu sunt nici eficiente, nici necesare?”
0Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, subliniază că proiectele hidroenergetice din România trebuie aprobate doar pe baza studiilor și datelor obiective, atrăgând atenția că resursele financiare trebuie alocate pentru lucrări fezabile și eficiente.
În cadrul vizitei sale din comuna Gura Teghii, Diana Buzoianu a discutat cu locuitorii despre lucrările hidrocentralei Surduc-Siriu, proiect ce se desfășoară pe râurile Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Mică și Zăbala, în județele Buzău, Covasna și Vrancea. Localnicii și-au exprimat nemulțumirea prin mesaje precum: „Barajul Surduc, pe hârtie energie, în realitate secetă şi o mare prostie”, „Nu furaţi râul Bâsca Mare. El este al comunităţii. Uniţi salvăm râul Bâsca Mare” sau „Apă deturnată, viaţă anulată. Barajul Surduc, Valea Bâscii secetă”.
Unii dintre cetățeni și-au exprimat temerea că proiectul ar putea afecta mediul și resursele de apă esențiale comunității, în timp ce alții au susținut că orice inițiativă care generează energie suplimentară ar fi binevenită, considerând hidroenergia ca fiind cea mai ieftină formă de producție, scrie Agerpres.
Studii şi analize obiective
Ministrul a subliniat că va sprijini proiectele benefice sistemului energetic național, însă deciziile vor fi bazate pe studii independente și analize obiective.
„Noi ne dorim, la Ministerul Mediului, să aprobăm absolut orice proiect care face bine pentru sistemul energetic, ne dorim să crească capacitatea energetică, puterea instalată să poată să fie din ce în ce mai mare, însă pe date obiective. Am avut mai multe discuții în coaliție și cele două propuneri care au fost puse pe masă de fiecare dată au fost legate fie de realizarea unor studii obiective complementare, pentru că studiile Hidroelectrica sunt contestate... fie modificarea legislației. Dacă vom merge înainte cu această lege pe care o avem, cred că este necesar să fie analizat obiectiv, făcut un studiu care să ne permită să luăm o decizie obiectivă. Ne dorim să nu construim o hidrocentrală pentru o zonă care nu mai are apa necesară. Îmi doresc ca proiectele bune să fie finalizate, doar că avem resurse limitate la Ministerul Mediului şi la Ministerul Energiei. Este bine ca acele resurse să se ducă spre lucrările care au cea mai mare capacitate”, a explicat ministrul.
Proiecte doar pe hârtie
Diana Buzoianu a avertizat că multe proiecte existente sunt deconectate de realitatea actuală, deoarece bazele de calcul se bazează pe date vechi de zeci de ani.
„Astăzi am avut ore în care am importat la preţ poate dublu faţă de ceea ce am putut noi să vindem, dar nu am atins nici 50% din energia care ar fi putut fi produsă de hidrocentrale... Avem proiecte care pe hârtie au o putere instalată de 6.400 MW şi în nicio zi din ultimul an nu s-au atins măcar 3.200 MW. Asta ne spune că proiectele care au fost gândite se bazau pe nişte debite care astăzi nu mai există... Este clar că debitul, media de debit din ultimii 30 de ani nu este cea care astăzi există în realitate. Şi atunci întrebarea este de ce atragem privirea către lucrări care nu sunt nici eficiente, nici necesare?”, a explicat ministrul Mediului.
Ea a oferit exemple concrete privind stadiul diferit al lucrărilor hidroenergetice: la Cerna Motru lucrările sunt peste 95% finalizate, dar impactul de mediu este greu de reparat, iar la Cornetul Avrig există trei baraje, cu execuție variind între 1% și 100%.
De asemenea, a subliniat că în ultimii ani nu s-au făcut investițiile necesare, iar proiectele existente trebuie evaluate cu responsabilitate și seriozitate, pentru a nu rămâne „energie pe hârtie”.
„A arunca vina pe un om care este de 3 luni de zile la minister, sigur că poate să fie un sport naţional în România să arunci vina, să pasezi vina pe alte persoane, dar cred că absolut orice om de bună credinţă care se uită la situaţie înţelege că în ultimii zeci de ani de zile nu s-au făcut investiţiile care erau nevoie să fie făcute... La Surduc, da, cred că este nevoie să fie făcută o analiză. Eu nu spun să fie făcute analizele pentru a respinge aceste lucrări, dar spun că aş vrea ca absolut toţi miniştrii să-şi ia în serios treaba şi să nu dea proiecte doar de dragul de a fi pe hârtie”, a mai punctat ministrul Mediului.
În cadrul întâlnirii, reprezentanții Asociației „Tainița Baştinei” și-au exprimat opoziția față de proiectul Surduc-Siriu.
„Motivul pentru care ne opunem este că acest stăvilar este ca o școală fără elevi, este construit un stăvilar fără apă. După ce că nu are apă, ne-o ia şi pe cea care ajunge în albia noastră naturală, pentru că stăvilarul înseamnă devierea cursului de apă printr-un tunel şi lăsarea a peste 40 de km de apă fără volumul lui natural și peste 5.000 de locuitori nu vor mai avea acces la râu”, a explicat președintele fondator al asociației, Ștefan Constantin Petriceanu.
Proiectul hidroenergetic Surduc-Siriu a fost demarat în 1981 și se întinde pe mai multe județe, fiind încă în diverse stadii de implementare, iar Ministerul Mediului vizează acum luarea deciziilor pe baze obiective și sustenabile.