Iohannis: România e recunoscută ca un spațiu al forței şi libertății de creație
0Preşedintele României a salutat, vineri, la ceremonia de decorare a unor personalităţi şi instituţii de cultură cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, operaţionalizarea fondurilor din PNRR care vizează domeniul culturii şi patrimoniului.
„A devenit o tradiție ca Sala Unirii să se deschidă la fiecare început de an printr-o ceremonie care are ca invitați de onoare personalități ale culturii românești. Vă felicit pe toți cei care ați fost decorați şi vă rog să transmiteți calde aprecieri tuturor celor care au contribuit la performanțele remarcabile pe care le recunoaștem astăzi. Dumneavoastră, trupa Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu, trupa Companiei Liviu Rebreanu a Teatrului Național din Târgu Mureș și cea a Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara, ați oferit publicului în ultimele decenii perspective interesante către universul fascinant al diversității umane. România este recunoscută ca un spațiu al forței şi libertății de creație, care se prezintă lumii în fiecare an la marele Festival Internațional de Teatru de la Sibiu”, a afirmat Klaus Iohannis.
„Arta dramatică, la fel ca întreaga cultură românească, se bucură de importanta contribuție a minorităților naționale. Ea își găsește expresia valoroasă în instituții şi în proiectele acestora, precum cele ale Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely” din Timișoara. În rodnica paradigmă a dialogului intercultural, dumneavoastră, colectivele teatrelor naționale de la Târgu Mureș și Sibiu, ați conferit discursului dramaturgic excepționale probe de măiestrie”, a completat șeful statului.
Irina Margareta Nistor, printre persoanele decorate
„În domeniul muzicii și al artei interpretative românești, înaltele distincții pe care astăzi, în numele statului român, vi le-am conferit dumneavoastră, maestre Iosif Ion Prunner, și dumneavoastră, doamnă Axia Marinescu, au menirea de a răsplăti misiunea de onoare pe care v-ați asumat-o pe scene naționale și internaționale, de a sluji prin muzică frumusețea și pacea. Dumneavoastră, cei din Filarmonica Moldova, aduceți de opt decenii în fața publicului ieșean, dar nu numai, nume consacrate ale artei interpretative”, a mai afirmat președintele.
„Tot astăzi am conferit Ordinul „Meritul Cultural” Muzeului Național Peleș, ca o recunoaștere a abnegației și a profesionalismului pe care specialiștii muzeului le-au dovedit în conservarea, interpretarea și valorificarea patrimoniului istoric și artistic excepțional al instituției. Doamnă Cristina Popescu, doamnă Irina-Margareta Nistor, doamnă Eugenia Vodă, domnule Puiu Manu, Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, v-am conferit înalte distincții ale statului român pentru îndelungata dumneavoastră carieră de profesioniști, prin care ați adus aproape de tineri educația, filmul, literatura, istoria, științele, patrimoniul cultural, printr-o excelentă comunicare a culturii către publicul larg”, a punctat Iohanis.
2023, anul Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu
„În ultimele două secole, elitele noastre culturale au inspirat societatea românească să pășească pe drumul către modernizare și democratizare occidentală. Românii se mândresc cu personalități ale căror opere nu doar au îmbogățit spiritualitatea și patrimoniul național și universal, dar ne-au condus și la asumarea unor valori fundamentale și a unor obiective naționale”, a precizat președintele.
„M-am bucurat să pot promulga, în preajma Zilei Culturii Naționale, legea care dedică anul 2023 cinstirii operelor lui Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu, personalități-simbol ale identității noastre naționale și europene. Evenimentele care le vor fi dedicate vor contribui, în țară și peste hotare, la o mai bună cunoaștere și înțelegere a istoriei, precum și a rolului jucat de cultură în dezvoltarea societății noastre. Totodată, am decis să confer Înaltul Patronaj Programului Cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. La 16 ani de la prima Capitală Europeană a Culturii nominalizată în România, care a fost Sibiu, timișorenii vor dovedi, așa cum spune sloganul programului, că pot să-și lumineze orașul prin ei înșiși, prin cultură și implicare comunitară”, a completat Iohannis.
Influența războiului purtat de Rusia
„2022 a fost unul dintre cei mai grei ani pe care i-a traversat societatea românească. După o pandemie care a marcat sever inclusiv viața culturală, războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina a condus la noi crize, care au împins într-un viitor impredictibil revenirea completă a omenirii la normalitate. În România, războiul din Ucraina a generat excepționale manifestări de solidaritate, inclusiv prin inițiativele mediului cultural. Totodată, efectele agresiunii Federației Ruse s-au propagat cu o intensitate deosebit de mare în Republica Moldova”, mai susțin Iohannis.
Șeful statului și-a adus aminte și de succesul românesc pentru promovarea iei. „În aceste zile în care pe ambele maluri ale Prutului ne onorăm cultura care ne unește, reafirm că România va acorda și în continuare sprijin autorităților și cetățenilor din Republica Moldova, inclusiv în domeniul culturii și cel al educației. Salut rezultatele proiectelor noastre culturale comune și evoc cu satisfacție demersul nostru pe lângă UNESCO încununat cu succes pentru înscrierea artei cămășii cu altiță în patrimoniul intangibil al umanității. Pe de altă parte, provocările globale cărora trebuie să le facem față ne arată cât de importante sunt consolidarea și modernizarea instituțiilor și mecanismelor care contribuie la apărarea valorilor pe care cultura le sădește, le susține și le dezvoltă în societate”.
„De aceea, salut operaționalizarea fondurilor din Programul Național de Redresare şi Reziliență care vizează domeniul culturii şi patrimoniului. Îmi doresc, de asemenea, ca fondurile destinate reabilitării clădirilor instituțiilor culturale să-şi atingă cât de curând şi la nivelul cel mai înalt scopul”, a conchis Iohannis.