Klaus Iohannis a promulgat legea privind statutul asistentului judecătorului
0Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind statutul asistentului judecătorului. Noul cadrul legislativ menționează obligațiile asistentului judecătorului și modul de formare al acestuia.
Conform actului normativ, „asistentul judecătorului este obligat ca, pe întreaga sa activitate, să respecte independenţa judecătorului, drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora. Asistenţii judecătorului funcţionează la curţile de apel, la tribunale, precum şi la tribunale specializate.”
Perioada de formare a asistenților judecătorului este de șase luni și constă în pregătire teoretică și practică, potrivit AGERPRES. Formarea asistenților are loc după ce aceștia sunt numiți de Instutul Național al Magistraturii.
„Formarea iniţială a asistenţilor judecătorului se realizează în cadrul curţilor de apel în a căror circumscripţie au fost numiţi cu sprijinul Institutului Naţional al Magistraturii. Durata stagiului de formare iniţială este de şase luni şi constă în pregătire teoretică şi practică realizată în condiţiile stabilite prin Regulamentul aprobat de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior a Magistraturii. Perioada în care o persoană a îndeplinit funcţia de asistent al judecătorului se ia în considerare la calcularea vechimii necesare pentru participarea la concursul de admitere în Magistratură”, se arată în legea promulgată de Iohannis.
USR și deputații de la Forța Dreptei au sesizat legea la Curtea Constituțională a României, însă sesizarea a fost respinsă. La finalul lunii octombrie, Curtea Constituțională a României a precizat în cadrul unui comunicat că rolul asistentului judecătorului este de a-l sprijini pe judecător, nu de a-l înlocui pe acesta.
„În esenţă, Curtea a reţinut că rolul asistentului judecătorului este acela de a-l sprijini pe judecător în realizarea competenţelor sale şi nu de a-l înlocui pe acesta. Astfel, indiferent de sarcinile atribuite, asistentul lucrează sub îndrumarea judecătorului, fiind supervizat de către acesta, judecătorului revenindu-i responsabilitatea deplină în luarea deciziei. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată respectă întru totul exigenţele constituţionale ce decurg din dispoziţiile art. 1 alin. (3) - (5), ale art. 21, ale art. 124 şi art. 126 din Legea fundamentală, raportat şi la prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, arăta CCR într-un comunicat