Înalta Curte amână dosarul lui Dominic Fritz, după ce Curtea de Apel Timișoara l-a declarat incompatibil

0
Publicat:
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit un nou termen în dosarul în care Dominic Fritz a formulat recurs împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate, deşi la Curtea de Apel Timişoara instanţa a decis definitiv că edilul s-a aflat în conflict de interese administrativ.

Dominic Fritz a fost "incompatibil" de Curtea de Apel Timişoara. FOTO: Mediafax

Vineri, 15 mai, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru 5 iunie judecarea recursului formulat de Dominic Fritz, primarul Timişoarei şi lider al USR, în procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, dosar în care edilul contestă raportul de evaluare prin care a fost declarat în conflict de interese administrativ.

Decizia vine în contextul unui parcurs juridic mai complicat şi destul de lung, care a început cu un raport întocmit de ANI, document prin care inspectorii de integritate au stabilit că primarul Timişoarei s-ar fi aflat într-o situaţie de conflict de interese. Actul a fost contestat în instanţă de Dominic Fritz, care a solicitat anularea acestuia.

În august 2023, la Curtea de Apel Timişoara a fost înregistrat procesul prin care edilul a dat în judecată Agenţia Naţională de Integritate. Ulterior, cauza a parcurs mai multe etape procedurale, inclusiv sesizarea Înaltei Curţi cu o excepţie de neconstituţionalitate şi suspendarea temporară a judecăţii.

Curtea de Apel Timişoara l-a declarat incompatibil

În noiembrie 2025, Înalta Curte s-a pronunţat asupra aspectelor procedurale ridicate în dosar, după care procesul a revenit la instanţa din Timişoara.

Pe 10 februarie 2026, Curtea de Apel Timişoara a dat o hotărâre prin care a respins cererile formulate de primarul Dominic Fritz şi a stabilit, în favoarea Agenţiei Naţionale de Integritate, că raportul ANI este întemeiat, reţinând existenţa conflictului de interese administrativ.

Decizia a fost una definitivă la nivelul instanţei de fond, notează opiniatimişoarei.

Nemulţumit de soluţie, Dominic Fritz a formulat recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde dosarul se află în prezent pe rol, următorul termen fiind fixat pentru 5 iunie.

Ce i se impută lui Dominic Fritz

Torul a pornit după un raport al Agenţiei de Integritate, care a sesizat că, în anul 2020, la scurt timp după preluarea mandatului de primar al Timişoarei, Dominic Fritz a semnat un referat de aprobare pentru modificarea unui plan urbanistic zonal, document care a fost înaintat Consiliului Local şi ulterior adoptat prin hotărâre.

Potrivit raportului de evaluare, situaţia de incompatibilitate ar fi rezultat din legătura dintre finanţarea campaniei electorale şi persoanele implicate ulterior în proiectul urbanistic.

Concret, în declaraţia de avere depusă în noiembrie 2020, edilul a menţionat împrumuturi contractate în campania electorală de la trei persoane fizice: 50.000 de lei de la Viorel Buga, 25.000 de lei de la Răzvan Negrişanu şi 17.000 de lei de la Ruben Laţcău, sume care urmau să fie returnate până la finalul anului 2021.

În dosar este vizat Răzvan Negrişanu, şi el membru USR şi arhitect de profesie, menţionat în raportul ANI ca beneficiar al actului administrativ, ca persoana care a realizat documentaţia tehnică pentru un proiect imobiliar denumit „Park Plaza”, prin firma SC RD Sign SRL, în calitate de specialist cu drept de semnătură. Adică exact cel căruia Dominic Fritz trebuia să-i restituie 25.000 de lei împrumutaţi în campania electorală.

În acest context, inspectorii de integritate au arătat că, în noiembrie 2020, primarul Dominic Fritz a semnat un referat de aprobare pentru un proiect de hotărâre privind modificarea PUZ-ului amintit, ulterior, pe 27 noiembrie 2020, prin dispoziţia primarului a fost convocat Consiliul Local Timişoara, care a adoptat hotărârea nr. 460/2020 prin care a fost aprobat proiectul urbanistic, vizând edificarea unei zone cu funcţiuni mixte, respectiv locuinţe colective şi funcţiuni complementare.

Pe acest fond, ANI a concluzionat existenţa unui conflict de interese administrativ, iar litigiul a ajuns în prezent în faza de recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.