Guvernul Austriei, criticat dur de presa de la Viena pentru blocarea aderării României la Schengen
0Der Standard, unul din marile ziare din Austria, pune la colț Guvernul de la Viena pentru modul cum s-a comportat la Consiliul JAI, unde a blocat aderarea României la Schengen, fiind văzut ca un stat care șantajează.
Într-un editorial semnat de Eric Frey, Guvernul de la Viena e aspru criticat pentru poziționarea sa la ultimul Consiliu JAI. „Veto împotriva aderării României la Schengen: încăpățânarea guvernanților”, titrează ziarul Der Standdard.
„Vetourile naționale au tradiție în Uniunea Europeană. Atâta timp cât există domenii de politică în UE în care este necesară unanimitatea, anumite state vor încerca ocazional să-și afirme interesele prin această tactică. Acțiunea solitară a Austriei împotriva aderării României la spațiul Schengen este totuși unică – prin nu-ul lor, Țările de Jos au vrut să împiedice doar Bulgaria. Pentru că dacă un guvern aproape că șantajează deja restul Uniunii și își atrage furia lor, atunci ar trebui cel puțin să știe ce scop urmărește astfel - și să semnaleze celorlalte state cum își pot cumpăra acestea aprobarea”, arată Frey, editorialist și politolog.
De altfel, acesta și subliniază că „prin România aproape că nu vin refugiați”. „Declarațiile ministrului de interne, Gerhard Karner, și ale prietenilor săi ÖVP nu dezvăluie niciun obiectiv. Da, Austria este nemulțumită de politica UE în materie de azil și are motive întemeiate în acest sens. Dar nimeni nu poate explica ce legătură are recentul val de cereri de azil cu Schengen sau chiar cu România; prin România aproape că nu vin refugiați. Dacă apoi Karner declară vag că este momentul nepotrivit pentru extinderea Schengen, de ce a fost de acord cu aderarea Croației?”, punctează editorialistul.
„Guvernul declară că sistemul european de azil a eșuat și poate avea dreptate în privința asta, dar nu face nicio solicitare concretă Comisiei Europene. Faptul că o protecție mai puternică a frontierelor externe este un pilon central al sistemului Schengen este ignorat în mod voit la Viena. Singurul pas de reformă care ar ușura rapid povara Austriei, și anume distribuirea solicitanților de azil în Uniune, este respins vehement”, mai arată sursa citată.
Antagonizarea Europei
Editorialistul arată că Ungaria e cea care permite trecerea refugiaților „Mai rău și mai grav, țara care permite trecerea refugiaților și promovează astfel „turismul de azil”, pe care ÖVP îl plânge cu voce tare, este Ungaria. Însă, spre deosebire de guvernul pro-european de la București, cancelarul Karl Nehammer nu îl pedepsește pe premierul autoritar al Ungariei, Viktor Orbán, ci îl curtează fără să aceasta să dea roade. Faptul că liderul SPÖ, Pamela Rendi-Wagner, sare de partea ÖVP și riscă astfel o ruptură cu primarul Vienei, Michael Ludwig, și cu alți prieteni de partid, nu îmbunătățește lucrurile. De ce să antagonizezi restul Europei, să îngreunezi situația multor companii mari și mici care își câștigă banii în România și să pariezi capitalul politic important din UE – în van? Nici măcar referirea la viitoarele alegeri de land din Austria Inferioară nu se aplică: niciun alegător din Krems sau Zwettl nu va răsplăti ÖVP pentru că le-a îngreunat sosirea îngrijitoarele române și pentru că a condamnat camioanele la timpi mai lungi de așteptare la graniță”, susține Frey.
Politica folosită de guvernanții de la Viena a fost catalogată drept „fără scrupule”. „Vetoul Schengen este simptomatic pentru un partid care, sub Sebastian Kurz, a acționat fără scrupule, dar de cele mai multe ori metodic, dar astăzi renunță, pe lângă moralitate, și la ratiune. Iar Karner, tăiosul soldat de tinichea din Texingtal, este figura simbolică perfectă pentru politica lor jalnică, care, pe bună dreptate, este apreciată doar de o cincime din electorat. Da, ÖVP și SPÖ trebuie să se gândească urgent la modul în care pot opri creșterea FPÖ – în propriul lor interes și în interesul țării. Dar acest lucru nu va reuși cu o crudă pauză albastră (n.n. culoarea FPÖ) inspirată de cursul anti-european albastru”, conchide editorialistul.