Sondaj CURS: Românii cred că trebuie luate măsuri împotriva intereselor economice ale Austriei în țară
0Un sondaj arată că românii sunt de părere că este nevoie de măsuri împotriva intereselor economice ale Austriei în țara, ca urmare a votului împotriva aderării la Schengen, dar și de impunerea unei opoziții față de Austria în deciziile UE.
Întrebați dacă România ar trebui să ia măsuri împotriva intereselor economice ale Austriei din țara noastră, ca urmare a eșecului privind aderarea României la Schengen, 56% repondenți au răspuns afirmativ, în timp ce 40% au răspuns negativ și doar 4% s-au abținut din a oferi un răspuns.
Cu privire la măsurile care ar trebui luate, 56% din respondenți au spus că este nevoie de blocarea achizițiilor statului român la companiile austriece, în timp ce 35% au dat un răspuns negativ și 9% s-au abținut, arată un sondaj Curs realizat la comanda PSD, potrivit surselor „Adevărul”.
Privind răcirea relațiilor diplomatice cu statul care s-a poziționat împotriva aderării României la Schengen, 55% au răspuns afirmativ, 32% negativ și 13% s-au abținut.
De asemenea, 46% dintre respondenți susțin că este nevoie de o acțiune la Înalta Curte de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). 42% s-au poziționat însă împotrivă și 12% s-au abținut.
44% susțin că România ar trebui să se opună Austriei în deciziile Uniunii Europene. Aici, 40% dintre respondenți s-au opus și 16% s-au abținut de la a oferi un răspuns.
Românii vor opoziție față de Austria în deciziile UE
Întrebați care este cea mai importantă măsură pe care ar trebui să o ia statul român, respondenții au răspuns, în primul rând, plasarea României împotriva Austriei în deciziile europene, cu 31%.
Măsura este urmată de acțiuni împotriva companiilor cu acționariat austriac din țară, cu un procent de 26%. Apoi, răzirea relațiilor diplomatice cu Austrie are un procent de 21%, iar o acțiune la Curtea de Justiție a UE are un procent de 19%.
Cine poartă responsabilitatea eșecului în ochii românilor
Deși 47% au răspuns că eșecul aderării la Schengen se datorează factorilor externi și 41% au răspuns că este vorba despre factori interni, respondenții l-au plasat pe președintele Klaus Iohannis ca principal vinovat, cu un procent de 23%.
De asemenea, 12% au răspuns că este de fapt vorba despre o vină purtat de întreaga clasă politică, în timp ce doar 9% au dat vina pe Guvern, 7% au răspuns că este mai degrabă vorba de interesele companiilor private
Tot aici, 5% au dat vina pe șeful diplomației române, ministrul de Externe Bogdan Aurescu și 7% l-au considerat vinovat pe premierul Nicolae Ciucă.
Șeful Afacerilor Interne, Lucian Bode, care participă la ședințele Consiliului JAI, apare cu un procent de 4%.
Întrebați cine cred că a ajutat mai mult România în efortul de a intra în spațiul Schengen, 36% au răspuns că stânga europeană și 32% au răspuns că dreapta europeană.
Se încarcă comentariile...
