Frans Timmermans: Abuzul în serviciu nu este permis. Așteptăm să vedem rezultatul. Discuțiile avute îmi dau încredere

Vicepreședintele Comisiei Europene a comentat într-un interviu pentru Digi24 situația din România, în contextul în care senatorii români au votat propunerea unui prag de 250000 privind abuzul în serviciu. Liderul european a susținut că a fost asigurat că rezultatul modificărilor Codului Penal nu va încălca normele europene, subliniind însă că abuzul în serviciu nu este permis. 

„Cred că abuzul de serviciu este abuz în serviciu și, ca atare, nu este permis. Și aceasta este, cred, o normă europeană asupra căreia toată lumea poate fi de acord”, a subliniat vicepreședintele Comsiei Europene într-un interviu pentru Digi24. 

Frans Timmermans a mai susținut însă, chestionat cu privire la opinia asupra situației din România, că a primit asigurări că rezultatul modificării Codului Penal nu vor încăla normele europene. „Să așteptăm să vedem ce rezultă din această situație până la urmă și apoi putem judeca dacă acest lucru este în conformitate cu normele europene, da sau nu? Ceea ce am auzit, ce mi s-a spus în această dimineață în discuțiile pe care le-am avut îmi dau încredere că rezultatul nu ar încălca normele europene. Dar să așteptăm și să vedem”, a mai spus Timmermans.

 Totodată, în ceea ce privește istoricul unuia dintre partidele aflate la guvernare în momentul instituirii unui prag asemănător, fiind condus la acel moment de Liviu Dragnea, care a dus la proteste de amploare în România, Frans Timmermans a mai spus că acum a văzut dedicarea partidului în respectarea statului de drept.

„Marcel Ciolacu și partidul sunt dedicați foarte mult statului de drept. Mi-au lămurit acest lucru de multe ori, nu doar în cuvinte, văd ce se întâmplă în guvern. Și această problemă specifică nu este în etapele finale ale soluției. Așa că personal aș aștepta până când voi vedea ce rezultă la final și până atunci mă abțin să-mi exprim opinia. Dar este clar că nu operăm în același mod ca la momentul respectiv (n.r. vremea Ordonanței 13). Acesta este acum, în mod clar, un partid dedicat valorilor europene, angajat în respectarea statului de drept, și să vedem ce rezultă de aici, și apoi putem avea o judecată finală”, a mai susținut vicepreședintele Comisiei Europene.

Comisia Europeană urmărește situația modificărilor aduse Codului Penal 

Comisia Europeană a transmis „Adevărul”, printr-un purtător de cuvânt, într-o primă reacție, că urmărește situația referitoare la modificarea pragului pentru infracțiunea de abuz în serviciu, reamintindasupra importanței unei lupte eficiente împotriva corupției.

„Înțelegem că textul nu este definitv și că procesul legislativ este încă în desfășurare. Totuși, monitorizăm îndeaproape situația, având în vedere angajamentele asumate de România în cadrul MCV și în special al PNRR. În general, reamintim importanța unei lupte eficiente împotriva corupției”, a transmis Comisia Europeană, potrivit unui purtător de cuvânt al instituției contactat de „Adevărul”.

Senatul a adoptat, miercuri, 29 martie, un proiect de lege pentru modificarea Codului Penal, parte din jaloanele din PNRR, una dintre prevederi fiind impunerea unui prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu. 

Senatul este primul for sesizat, proiectul urmând să meargă apoi la dezbateri în Camera Deputaților. Curtea Constituțională a cerut ca în lege să fie prevăzut un prag pentru abuzul în serviciu, dar nu a indicat care să fie valoarea.

Modificarea Codurilor Penale 

Modificarea Codurilor Penale pentru punerea în acord cu deciziile CCR este unul dintre obiectivele avute în vedere pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR. Astfel că cele două proiecte au fost aprobate și transmise Parlamentului la finalul anului trecut pentru îndeplinirea jalonului. 

Politicienii Coaliției, în interiorul căreia s-a stabilit pragul de 250.000 de lei la abuzul în serviciu, au transmis săgeți de la un partid la altul și au evitat să devoaleze autorii pregului introdus printr-un amendament în comisia juridică de la Senat.

Ulterior izbucnirii scandalului, Ministerul Justiției a transmis că va susține în cadrul parcursului proiectului în Camera Deputaților, un prag de 9.000, invocând decizia CCR  nr.392/2017, care arată necesitatea instituirii unui „prag al pagubei și circumstanțierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcție de care să se aprecieze incidența sau nu a legii penale”. 

Decizia vine ca urmare a recomandările Comisiei de la Veneția, care a precizat însă, în urmă cu mai mulți ani, că nu este vorba despre un prag financiar.