Fostul secretar general al Guvernului atacă inițiativa Oanei Gheorghiu: „Înființarea comitetului ne-a făcut să pierdem bani din PNRR! Cam scumpă jucăria”
0Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului din partea PSD, susține că România a încasat mai puțini bani la cererea de plată numărul 3 din PNRR din cauza unui comitet înființat sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu.
Într-un mesaj postat joi, 7 mai, pe Facebook, social‑democratul afirmă că explicațiile oficiale ale Comisiei Europene arată clar motivele pentru care suma a fost diminuată.
„Să mai aprindem lumina! Comisia Europeană a motivat într-o scrisoare de ce a plătit mai puțini bani pentru jaloanele şi țintele din cererea de plată 3. Ţineţi minte că jalonul referitor la AMEPIP avea două componente: numirea conducerii urmare procesului de selecţie şi operaționalizarea agenţiei, iar suma reţinută era de 330 milioane de euro. Pentru că am reuşit împreună cu colegii de la SGG să încheiem acest proces de selecţie şi să numim conducerea AMEPIP până pe 28 noiembrie 2025, data limită impusă de procedurile europene, am primit 132 milioane de euro”, a scris Oprea.
Fostul secretar general al Guvernului susține că problemele au apărut la partea a doua a jalonului, cea privind operaționalizarea AMEPIP, unde ar fi descoperit „o surpriză neplăcută”. Oprea citează decizia prin care a fost creat comitetul interministerial coordonat de Oana Gheorghiu, despre care spune că a afectat rolul agenției.
„Decizia cu numărul 572/2025 a Prim-ministrului a stabilit rolul şi responsabilitățile Comitetului interministerial care sprijină implementarea reformei ÎS. Conform deciziei, Comitetul acționează ca o structură de coordonare a politicilor publice privind ÎS şi este mandatat să coordoneze şi să armonizeze politicile autorităţilor publice privind ÎS, să propună abordarea strategică a Guvernului cu privire la rolul statului ca acţionar şi principiile de gestionarea a portofoliului de ÎS şi să promoveze standardele de guvernanţă corporativă ale OCDE. Înfiinţarea acestei structuri paralele de guvernanţă corporativă diluează funcţiile principale ale AMEPIP prin consolidarea coordonării strategice şi orientării politice la nivelul comitetului interministerial, limitând totodată rolul AMEPIP la supravegherea tehnică”, a explicat social‑democratul.
În aceeași postare, Oprea acuză direct că această decizie ar fi costat România o parte importantă din fondurile europene aferente jalonului.
„Înființarea comitetului doamnei Oana Gheorghiu ne-a făcut să pierdem bani din PNRR! Cam scumpă «jucăria» doamnă, pierderea totală pe acest jalon a fost de aproape 200 milioane de euro”, a mai scris fostul secretar general al Guvernului.
Dragoș Pîslaru (PNL): „Au mințit”
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene și ministru interimar al Muncii, a transmis, pe 2 mai, că pierderea celor 458,7 milioane de euro din PNRR nu este responsabilitatea guvernului Ilie Bolojan, ci a guvernelor anterioare, ai căror membri critică acum situația.
„O parte din domnii din cauza cărora am pierdut 458,7 milioane Euro acuză azi că de vină sunt Bolojan, Gheorghiu și Pîslaru. Să pui responsabilitatea ratării unor reforme în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp (23 iunie – 28 noiembrie 2025) pentru a repara ani de delăsare, este pur și simplu nesimțire”, a scris Pîslaru pe Facebook.
Ministrul a precizat că reformele din cererea de plată 3 trebuiau finalizate până în primul trimestru din 2023.
„Cererea 3 a fost depusă, cu 9 luni întârziere, 15 decembrie 2023, sub prim-ministrul Marcel Ciolacu. Au întârziat. La momentul depunerii, ministrul Adrian Câciu și-a asumat sub semnătură oficială în fața Comisiei Europene faptul că jaloanele erau îndeplinite satisfăcător. Au mințit”.
„Unii au rămas tot cu manipularea din anii '90 – «Nu ne vindem țara»”.
Amintim că joi, 7 mai, într-o postare pe Facebook, Oana Gheorghiu a afirmat că România și-a asumat, atât prin PNRR, cât și prin fostul Program de Guvernare al Coaliției, listarea a trei companii de stat, un proces care, în mod obișnuit, se întinde pe o perioadă cuprinsă între nouă și douăsprezece luni.
Potrivit vicepremierului interimar, dacă angajamentele asumate în 2021 ar fi fost respectate de guvernele succesive, listările ar fi trebuit să fie deja finalizate, iar fondurile europene aferente să se afle în conturile statului.
Oana Gheorghiu a remarcat că dezbaterea publică a fost puternic distorsionată, adăugând că „unii au rămas tot cu manipularea din anii '90 – «Nu ne vindem țara»”.