Filtrul CCR în 2025. Reforma pensiilor speciale ale magistraților, din nou pe masa judecătorilor constituționali la final de an

Anul 2025 a adus o atenție sporită asupra CCR, după decizia de anul trecut de anulare a alegerilor prezidențiale, prima parte a anului fiind marcată de organizarea unui nou scrutin prezidențial. Pe final de an, CCR trebuie să decidă din nou asupra proiectului care urmărește să modifice condițiile de pensionare ale magistraților. 

Anul 2025 a adus noi membri Curții Constituționale a României (CCR), precum și schimbarea conducerii. Au preluat mandatele trei noi judecători: Dacian Cosmin Dragoş (propunerea președintelui Nicușor Dan), Csaba Asztalos (propunerea UDMR) şi Mihai Busuioc (propunerea PSD), iar Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte CCR (opțiunea președintelui Klaus Iohannis, în 2019), după expirarea mandatului lui Marian Enache. 

Repetarea alegerilor prezidențiale

CCR a acaparat atenția publică după anularea alegerilor de la finalul anului 2024, iar deciziile de respingere a candidaturilor la prezidențialelele din 2025, în special a lui Călin Georgescu, au dat startul controverselor, menținând Curtea în lumina reflectoarelor. Anularea inițială, la Biroul Electoral Central, a pornit un protest violent, în inima Capitalei, în luna martie, care a generat deschiderea unei anchete la Parchetul General. 

Primul tur al alegerilor prezidențiale, organizat pe 24 noiembrie, a fost anulat pe 6 decembrie, când începuse deja votul în străinătate pentru cel de-al doilea tur, în care s-au calificat fostul candidat independent Călin Georgescu și candidata USR Elena Lasconi. În timp ce candidatura lui Georgescu depusă pentru alegerile din luna mai a fost respinsă de CCR, Elena Lasconi a rămas candidata USR, până când partidul a decis susținerea lui Nicușor Dan. 

Secretizarea declarațiilor de avere

O altă decizie controversată, care a atras criticile asupra judecătorilor constituționali anul acesta a venit la finalul lunii mai. Potrivit deciziei CCR, declarațiile de avere nu mai trebuie publicate și nu mai trebuie să includă veniturile soților. 

Nicușor Dan nota atunci că, „în cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”. De aceeași părere era și premierul interimar de la acel moment, Cătălin Predoiu. Totuși, Legislativul nu a venit încă cu un nou proiect care să restabilească obligativitatea publicării declarațiilor de avere. 

Critici au venit inclusiv din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI), care avertiza că această decizie „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”.

Pachetele guvernului Bolojan, la mâna CCR

Cabinetul condus de Ilie Bolojan a preluat frâiele guvernării la finalul lunii iunie, pornind o adevărată cursă contra cronometru pentru redresarea economică a țării, context în care și-a asumat răspunderea în Parlament pe două pachete de legi. Toate proiectele au ajuns la controlul de constituționalitate al CCR. 

De la posibilă demisie a premierului la stoparea fondurilor europene, decizia judecătorilor constituționali pe pachetul II de măsuri fiscal-bugetare, în special pe proiectul care scade veniturile și crește vârsta de pensionare a magistraților, a fost cea care a stârnit cele mai mari îngrijorări. „Dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraților va cădea la Curtea Constituțională, e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăți”, afirma premierul Ilie Bolojan în luna septembrie. 

Nu în ultimul rând, de această reformă depind 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 

Pensiilor pentru magistrați, din nou la mâna CCR

Pe 20 octombrie, decizia de a admite sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la primul proiect pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament a fost luată cu votul judecătorilor Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină și Mihai Busuioc, fiind invocată în principal o problemă tehnică, lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 

Un alt doilea proiect a fost depus prin aceeași procedură. Cu votul acelorași judecători, a fost amânată decizia pentru cea de-a doua inițiativă a Executivului. De data asta, patru din cei nouă judecători ai CCR - Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu - au propus amânarea deciziei, aceasta ajungând să fie programată pe 28 decembrie. 

„Dacă Curtea își respectă blazonul, trebuie să dea aceeași decizie” - Augustin Zegrean, fost președinte CCR

Fostul președinte CCR Augstin Zegrean atrage atenția asupra jurispudenței anterioare, pe care Curtea Constituțională trebuie să o aibă în vedere în analiza noului proiect.  

„Dacă Curtea își respectă blazonul, trebuie să dea aceeași decizie ca data trecută. Dacă își respectă blazonul, nu poți să iasă din ce au dat data trecută. Cum justifică de ce dau altă soluție acum față de cealaltă, care a fost aceeași lege practic”, este de părere fostul președinte CCR, arătând că motivarea proiectului anterior indica și probleme de fond. 

Totuși, acesta este sceptic cu privire la faptul că CCR va tranșa subiectul la data stabilită. 

Problema pensiilor speciale a ajuns, de fapt, a treia oară pe mâna Curții Constituționale a României (CCR), la sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Curtea Supremă a fost cea care a atacat și proiectul anterior din pachetul doi de măsuri fiscale propus de Guvernul Bolojan, și un alt proiect, în 2020. Acea inițiativă includea însă mai multe statute profesionale diferite, acesta fiind și unul dintre motivele pentru care pica testul constituționalității pe 6 mai 2020.