Dezbaterea reformei pensiilor speciale începe cu o amânare de 2 săptămâni
0Comisia de buget-finanţe a Senatului a amânat, marţi, acordarea unui aviz pe proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale, care reprezintă unul din jaloanele din PNRR și ar trebui adoptat până la următoarea cerere de plată a Guvernului.
Preşedintele Comisiei, senatorul PNL Nicolae Neagu, a solicitat, ca urmare a cererilor din Comisie, miniştrilor Muncii şi de Finanţe să participe la dezbateri şi în două săptămâni să prezinte un document din care să rezulte impactul bugetar al acestui proiect de lege, potrivit Agerpres. Modificările propuse de Guvern vizează calculul pensiilor de serviciu plecând de la vechimea în specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obţinut, stagiul de contributivitate minim fiind similar celui aplicat în sistemul public de pensii.
„Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depăşească veniturile obţinute în în perioada activă, (...) pensiile de serviciu urmând să fie calculate în funcţie de contributivitate", se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), 9.680 persoane beneficiază de pensii de serviciu în ianuarie 2023, cu 270 mai puţini decât luna anterioară, cei mai mulţi, respectiv 4.468, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.
Cronica unui eșec anunțat
Modul cum a fost gândită reforma pensiilor speciale, mai ales prin elementul recalculării celor aflate în plată, îndreaptă proiectul de lege spre un eșec, CCR respingând orice inițiativă care a dus la diminuare de venituri.
Petre Lăzăroiu, fost judecător la CCR, susținea, într-o intervenție pentru „„Adevărul” că introducerea recalculării duce proiectul spre zona neconstituțională. „O să aibă procese și o să se întâmple ca până acum. Eu nu știu dacă va trece de Curtea Constituțională dacă există o prevedere a recalculării pensiilor de serviciu. Uitați-vă și pe deciziile anterioare. Eu cred că se poate corecta și fără recalculare. Ar putea fi o impozitare cuminte, înțeleaptă”, a explicat Lăzăroiu pentru „Adevărul”.
Și Augustin Zegrean, fost șef al CCR, atrage atenția asupra problemei recalculării. „Pensiile aflate în plată nu pot fi modificate, ca și cuantum. Dacă proiectul de lege se referă doar pentru viitor, nu ar fi o problemă. Însă nu poți să vii să modifici în civil prevederi care se aplică la ceva din trecut”, a afirmat Zegrean. De altfel, fostul șef al Curții Constituționale a atras atenția încă din momentul în care a început să circule prima schiță a proiectului de lege, la jumătatea lunii decembrie, că este interzis să dea un caracter retroactiv legii, pentru că ar fi încălcat articolul 15 din Constituție, care prevede că „legea dispune numai pentru viitor”.
Pe lângă problema recalculării, proiectul de lege are și o a doua mare problemă, de formă. Mai precis, e un singur proiect, dar sunt șapte categorii socio-profesionale vizate, iar în cazul unora, forul decident e Senatul, iar în cazul altora, forul decident e Camera Deputaților. În trecut, proiecte de lege asemănătoare au picat la Curte pentru această problemă de procedură.
Și Daniel Morar, fost judecător CCR, susține că la modul cum arată actualul proiect privind reforma pensiilor speciale demersul Coaliției e unul care va pica la testul controlului de constituționalitate.