Analiză De ce unul din cinci europeni tânjește după dictatură: „În mintea multor persoane înseamnă legi și reguli respectate”
0De la Londra la București, ideea unui regim autoritar câștigă teren. Datele unui sondaj recent publicat de Politico indică o deschidere surprinzătoare față de dictatură în rândul cetățenilor europeni și britanici. Explicația stă în nemulțumirea cetățenilor față de modul în care funcționează statul, explică psihologul Mihai Copăceanu. Uneori, un stat dictatorial insuflă o siguranță cetățenilor, spune acesta, iar nostalgia față de trecut joacă un rol important.
„Nemulțumirile și aversiunea față de anumite partide politice din țara noastră și din țările menționate în sondajul Politico determină cetățenii să considere dictatura ca fiind o soluție. O dictatură înseamnă în mintea multor persoane un stat funcțional, cu legi și reguli care sunt respectate și cu mai puțină corupție. În mintea multor cetățeni, un stat dictatorial nu este unul lipsit de predictibilitate sau un stat în care fiecare face ce vrea, insuflă o siguranță cetățenilor și chiar o stabilitate economică. Din păcate, aceste convingeri sunt profund eronate”, explică psihologul Mihai Copăceanu.
În România, astfel de date se traduc și printr-o nostalgie față de perioada regimului de dinainte de 1989, însă această trăsătură nu este unică, spune psihologul:
„În primul rând, nostalgia trecutului este caracteristică multor popoare și specifică cetățenilor de vârsta a II-a sau a III-a prin reacția de idealizare a trecutului și implicit a perioadei comuniste. Este un proces psihologic care ne determină să minimalizăm sau chiar să ignorăm aspectele negative din trecut, să accentuăm părțile aparent pozitive din trecut, și chiar să le exagerăm. Cumva, memoria noastră, sub diferite influențe are tendința de a păstra selectiv anumite informații îndeosebi cele care ne corespund dorințelor noastre și sunt pe placul nostru”.
Astfel, atunci „când cetățenii răspund că apreciază comunismul o fac tot într-un mod selectiv, adică centrându-se pe acele aspecte din acea societate, care în mintea lor erau deosebit de funcționale și convenabile”, indică psihologul Mihai Copceanu.
Unul din 5 europeni consideră dictatura preferabilă democrației
Unul din cinci europeni consideră că, în anumite cazuri, o dictatură este preferabilă democrației, indică datele unui sondaj publicate de Politico. Studiul, realizat de AboutPeople, în perioada 25 noiembrie - 16 decembrie, în cinci țări (Grecia, Franța, Suedia, Marea Britanie și România), arată un procent de 22% al cetățenilor care, în anumite cazuri, spun că o dictatură ar putea fi opțiunea preferată.
În același timp, potrivit datelor, 26% sunt de acord cu afirmația: „dacă ar exista un lider capabil și eficient în țara mea, nu m-ar deranja dacă ar limita drepturile democratice și nu ar fi răspunzător față de cetățeni pentru acțiunile sale”.
Rezistența față de ideea unei guvernări autoritare rămâne însă una puternică. 69% dintre respondenți resping această propunere. În privința motivelor, o treime dintre cei chestionați nu au fost de acord cu opinia că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democrație.
Același sondaj arată însă că, la nivel de încredere, cea mai bine cotată este Uniunea Europeană, cu 43%, depășind partidele politice cu 24% și mass-media cu 27%. Față de partide, respondenții greci au cel mai mare sentiment de înstrăinare. 55% declară că nu se simt apropiați de partidul pentru care au votat la cele mai recente alegeri, față de 53% în România, 47% în Marea Britanie, 43% în Franța și 32% în Suedia.
Cazul României: nostalgia după comunism
În România, aceste date s-au tradus anul trecut prin nostalgia pentru comunism, remarcată într-un sondaj INSCOP. Potrivit datelor publicate în iulie 2025, 55.8% din cei chestionați erau de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România (s-au întâmplat mai multe lucruri bune, decât lucruri rele). În paralel, 34.5% erau de părere că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru rău pentru România.
În același timp, evaluau nivelul de trai drept unul mai bun înainte de 1989, cu 48.4%, în comparație cu situația din prezent. 34.7% indicau că se trăia mai rău. Procentul celor care indicau nivelul de corupție mai ridicat în prezent era de 65.1%, comparativ cu 8% înainte de 1989, indicând astfel nemulțumirile populației raportate la situația economică și nivelul de corupție.