Analiză De ce pierde Nicușor Dan sprijinul electoratului reformist. „Mai degrabă au greșit cei care au proiectat așteptări nerealiste"

La un an de la câștigarea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan traversează cea mai complicată perioadă a mandatului său. Nerespectarea unor promisiuni făcute la început de mandat, instabilitatea guvernamentală și acuzațiile privind apropierea de PSD au dus la scăderea sa în sondaje și au alimentat nemulțumirea electoratului reformist.

În timp ce unii dintre susținătorii președintelui Nicușor Dan îi reproșează lentoarea deciziilor - precum numirea unui șef la SRI sau publicarea unor informații legate de anularea alegerilor din 2024 - și lipsa unei direcții politice clare, analiștii 

În timp ce unii analiști îl descriu drept un președinte moderat, alții consideră că Nicușor Dan s-a apropiat prea mult de PSD și a făcut compromisuri care au dezamăgit o parte a electoratului reformist. Miza următorilor ani va fi capacitatea președintelui de a recâștiga încrederea publică, considerǎ analistul Radu Magdin și politologul Cristian Preda.

Între "președinte moderat" și "a crezut mai mult în PSD decât în oricare alt partid"

Analistul politic Radu Magdin consideră că o parte dintre criticile la adresa lui Nicușor Dan vin din diferența dintre profilul său real și așteptările proiectate asupra sa în campanie.

„În primul rând, președintele nu a fost niciodată unul polarizator, chiar dacă el a venit pe un val de polarizare, respectiv de salvare a națiunii față de un candidat antisistem. Dar ținând cont de structura sa personală, președintele tot timpul a fost moderat. Așteptările cu privire la polarizare și la îmbrățișarea unei anumite tabere au fost din partea celor care l-au susținut și nu neapărat promisiunea președintelui. Cred că mai degrabă au greșit cei care au proiectat așteptări care erau mai degrabă nerealiste”, este de părere analistul politic Radu Magdin.

Politologul Cristian Preda are însă o interpretare diferită și susține că apropierea de PSD a depășit rolul de mediator instituțional.

"A crezut mai mult în PSD decât în oricare alt partid. Sub pretextul ținerii împreună a unei (aparente) majorități anti-AUR, președintele a cauționat comportamentul duplicitar al partidului condus de Grindeanu. De câte ori PSD frâna acțiunea guvernamentală sau răstălmăcea înțelegeri făcute cu celelalte trei partide din coaliție, N. Dan se grăbea să explice că guvernul funcționează și că denigrarea partenerilor practicată de PSD, inclusiv prin moțiuni simple contra miniștrilor USR, nu are nicio valoare”, arată expertul, în cadrul unui editorial publicat pe platforma Comunitatea liberală 1848.

Relația cu PSD și cu partidele care l-au susținut la prezidențiale

În contextul renegocierii majorității guvernamentale, relația dintre Nicușor Dan, PSD și partidele care l-au susținut la prezidențiale - PNL și USR - se redefineşte. 

Radu Magdin spune că PNL și USR aveau așteptări legitime privind o susținere mai clară din partea președintelui pentru Guvernul demis și pentru Ilie Bolojan. În același timp, consideră că dialogul cu PSD rămâne inevitabil pentru menținerea unei majorități parlamentare stabile:

 „Din această perspectivă de susținere în plus din partea președintelui față de Ilie Bolojan, cred că este un aspect care putea fi îmbunătățit. USR nu cred că are de ce, pentru că a primit poziții foarte bune, și pe urmă a negociat foarte bine în coaliția anterioară. Cred că instinctul lor de solidaritate cu Ilie Bolojan este unul corect, pentru că ei acum joacă o carte diferită față de 2021, locul USR a fost acum luat de PSD, care transmite un semnal de alarmă despre instabilitate în coaliție.”

Cristian Preda susține însă că lentoarea decizională a președintelui a permis PSD să își consolideze influența în aparatul guvernamental și administrativ:

„Lentoarea cu care ia hotărâri șeful statului le-a dat pesediștilor timp berechet ca să tragă sfori și să submineze orice schimbare. E, de pildă, elocvent felul cum Grindeanu a reușit să păstreze cvasi-totalitatea secretarilor de stat pesediști numiți de Ciucă și Ciolacu și să întârzie ori să blocheze numirile în câteva funcții publice ce reveneau useriștilor sau udemeriștilor”.

Totuși, rezervele președintelui față de Ilie Bolojan ar putea avea legătură și cu unele decizii asumate de Guvern, susține Radu Magdin, cu referire la majorarea TVA, măsură care a contrazis una dintre principalele promisiuni electorale din 2025 ale lui Nicușor Dan.

„Președintele nu poate renunța la discuțiile cu PSD, pentru că în momentul acesta este principala ancoră pe care poți construi o stabilitate parlamentară. Asta nu înseamnă neapărat că este cel mai bun prieten cu PSD, aici este o nuanță, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să aibă relații civilizate cu PSD. În ceea ce privește relația cu Ilie Bolojan, eu mă uit mereu la limbajul corporal al actorilor politici și această relație a fost tensionată încă de la început, inclusiv de încălcarea lui Ilie Bolojan a promisiunii electorale a lui Nicușor Dan legată de nemărirea TVA-ului. Este un om hotărât, dar este un om care nu pare a avea arta negocierii”, spune Magdin.

Direcția în politica externă: pro-european sau pro-occidental?

Un alt punct sensibil îl reprezintă modul în care Nicușor Dan și-a definit discursul privind politica interna si externă. Folosirea termenului „pro-occidental” în locul celui de „pro-european” a generat reacții.

„Trebuia să fie mai clar și să spună << îmi doresc un guvern de calitate, un guvern patriot, inteligent, și asta înseamnă să ții atât la interesul național cât și să fii influent în Europa, pentru că am prosperat cu Europa. Și categoric avem un parteneriat strategic pe care l-am cultivat cu SUA >> și să poziționeze astfel România. Dar fiindcă am rămas blocați între suveranism și UE, cred că a fost un eșec sa spună pro-occidental. Personal aș fi preferat să aud SUA în paralel cu pro-occidental și cred că nu se supăra nimeni”.

Cristian Preda vede schimbarea de vocabular ca pe un semn al unei repoziționări ideologice încă neclare:

„Ales ca independent, Nicușor Dan a fost curtat de două din marile familii europene – cea a PPE și cea liberală –, chiar dacă ambele au remarcat îngăduința lui excesivă față de socialiștii români. Profilul ideologic al lui N. Dan e, în opinia mea, o combinație de creștin-democrație și de conservatorism. El s-ar încadra mai ușor în familia populară, căci la conservatori nu poate intra, de vreme ce acolo a fost primit, în 2024, George Simion. Rătăcit în spectrul politic de la nivel european, președintele României a găsit de cuviință să abandoneze chiar termenul care le cuprinde pe toate. El nu mai vorbește acum despre politică europeană și națiuni europene, ci despre lumea occidentală și și valori occidentale”.

Ce urmează pentru Nicușor Dan

Scăderea încrederii publice, reflectată inclusiv în sondajele recente, unde are 31% în intenția de vot, fiind plasat în spatele lui Călin Georgescu, îl obligă pe președinte să accelereze ritmul politic și să își definească mai clar prioritățile pentru următorii ani de mandat.

Radu Magdin consideră că Nicușor Dan are încă timp să recupereze politic, însă acest lucru depinde de capacitatea sa de a deveni mai prezent și mai activ în spațiul public.

„Cred că președintele deja plătește un preț, se vede asta și în sondaje, la popularitatea și încrederea în președinte după un an. Cred că trebuie să meargă mai în viteză, nu s-a grăbit în primul an, a fost înțelept că și-a așezat anumite piese. Trebuie să finalizeze nominalizările în Parlament, și are nevoie aici de PSD și pentru SRI/SIE. Și mai trebuie ca din septembrie că aibă o cadență de evenimente, inițiative, acțiuni, astfel încât să se vadă, pe de o parte, că este un actor politic important, și pe de altă parte să recâștige încrederea românilor”, concluzionează Radu Magdin. 

Cristian Preda rămâne mai sceptic și consideră că lipsa unei direcții clare poate deveni principala vulnerabilitate a mandatului de președinte al lui Nicușor Dan:

„În acest moment, mașina în care s-a urcat președintele nu semnalizează clar nici dreapta, nici stânga, ci e „pe avarii”. Pierdut într-o răspântie, Nicușor Dan riscă să rămână fără carnet. Pe care i-l pot lua tocmai pesediștii cărora le-a tolerat toate hachițele și auriștii care sunt convinși că ei sunt singurii care pot să definească Occidentul, astfel încât Casa Albă și Kremlinul să nu mai pară așa de deosebite”.