De ce au scăzut partidele de la Putere în sondaje. Paradoxul USR | ANALIZĂ

Un sondaj realizat de INSCOP Research privind intenția de vot, realizat în intervalul iunie 2021-prezent, arată că partidele Puterii s-au erodat după preluarea guvernării. O situație paradoxală este la USR, unde, deși în Opoziție, a înregistrat regrese.

PSD înregistra în luna iunie 2021 un procent de 30,2% în intenția de vot, perioadă în care nu se afla la guvernare, a crescut până la 36% în opoziție și a ajuns, în iunie 2023, la 28,7%.

Practic, social-democrații au scăzut în sondaje din momentul în care au venit la guvernare.

PNL, partid care s-a aflat pe întreaga durata a sondajului la guvernare, înregistrează cea mai mare scădere în procente. PNL a scăzut de la 26,6% în iunie 2021 la 18% în iunie 2023. 

Curios este cazul USR. Formațiunea a scăzut în sondaje în ultimii doi în ciuda faptului că nu s-a aflat la guvernare. Partidul condus în de Cătălin Drulă înregistra în iunie 2021 un procent de 13,2% și a ajuns în 2023 la 12,7%.

Singurul partid care a înregistrat o creștere a intenției de vot în ultimii doi ani este cel condus de George Simion. AUR a urcat de la 14,2% , în iunie 2021, la 20,1% în iunie 2023, situându-se pe locul 2 în sondaje. 

Șeful INSCOP, Remus Stefureac, a explicat că erodarea la guvernare a fost simțită cel mai mult de liberali, care au pierdut peste 8 procente în doi ani, însă există o tendință similară și în cazul PSD.

Explicațiile experților

Analistul politic George Jiglău a precizat pentru „Adevărul” că evoluțiile partidelor până la primul rând de alegeri din 2024 depind mult de ce se va întâmpla în acest an și de modul în care va guverna PSD.

George Jiglău a precizat că partidul condus de George Simion ar putea să crească mai mult în sondaje în perioada următoare, punctând că are un electoral „mai disciplinat”, care este preocupat mai puțin de chestiuni politice. 

Analistul politic este de părere că nu creșterea AUR în sondaje reprezintă o problemă, ci modul în care restul partidelor reacționează:

„Riscul cel mai mare este în contextul creșterii AUR ca celelalte partide să se ducă după genul de discurs al AUR, pentru că atunci AUR s-ar putea să mai scadă. Dacă PSD sau PNL își asumă genul de discurs pe care îl are AUR, atunci lucrurile pot să fie cu adevărat mai periculoase. Într-un AUR mai mic cu un PSD și PNL mergând către extreme și un AUR mai mare, dar izolat, prefer varianta a doua în care partidele mari se distanțează de AUR cu riscul ca acesta să crească”, a afirmat George Jiglău pentru „Adevărul”.

Analistul a precizat că nu este o regulă ca partidele aflate la guvernare să aibă șanse mai mici la alegeri: „Contează destul de mult cine este persoana care se identifică cel mai mult cu guvernarea, cu partidul, persoana prim-ministrului, comportamentul prim-ministrului. Este foarte greu să legăm cu sens de cauzalitate că cine este la guvernare are sau nu un avantaj, sunt foarte multe lucruri care contează”.

Chestionat despre situația USR, care nu este la guvernare și a scăzut în sondaje, analistul a explicat că există un meci între partidul condus de Cătălin Drulă și REPER pe „o zonă de electorat destul de restrânsă”: „Miza cea mare va fi să treacă pragul electoral”.

Contactat de „Adevărul”, sociologul Mircea Kivu a precizat că se pot schimba procentele până la alegerile din 2024, precizând că PNL a tras greul până în prezent și există șansa să se schimbe acest trend.

Sociologul susține că guvernarea întotdeauna a scăzut șansele partidelor în alegeri, subliniind că România „nu a avut guvernare care să mulțumească un segment important din populație”.

În ceea ce privește scăderea în sondaje a USR și creșterea AUR, Mircea Kivu susține că partidul condus de Drulă a resimțit o ușoară creștere în ultimele luni:  „USR a scăzut și el, dar în ultimele luni a crescut. USR a scăzut pentru că nu a știu să facă opoziție adevărată la guvernare și atunci AUR a strâns cam toate voturile nemulțumite sau o bună parte din ele. Nemulțumiții sunt mult mai mulți decât votanții, dar o bună parte dintre aceștia sunt din rândurile celor care nu mai votează”.