Cum vor fi influențate europarlamentarele de prezența la vot și existența unui electorat fidel cât mai bine mobilizat | ANALIZĂ
0Europarlamentarele sunt alegeri care, tradițional, nu prea atrag oameni la vot, fiind înregistrate prezențe scăzute, care avantajează partidele mari, cu electorat fidel și structuri în teritoriu. În schimb, apariția unor evenimente neașteptate, care ar crea emoție, ar putea schimba situația.
Prezențele la alegerile europarlamentare au oscilat în cele patru rânduri când au fost organizate în România. La prima experiență, în 2007, prezența a fost de 29,47% (5.370.171). Doi ani mai târziu, în 2009, politicienii români candidau pentru prima dată pentru un mandat complet, de cinci ani, 27,67% a fost prezența (5.035.299 de voturi).
În 2014, prezența a fost ceva mai mare - 32,44% (5.911.794 de voturi). Cinci ani mai târziu, în contextul unei atitudini anti-Dragnea și a unei mobilizări a străzii, după câțiva ani în care social-democrații se lăsaseră conduși de acesta și fiind autorii unor decizii controversate (cum a fost OUG 13), prezența a fost de 51,2% (9.352.472 de voturi). Prezența a depășit inclusiv pe cea de la parlamentare, apropiindu-se de cele de la europarlamentare.
PSD, cu un electorat stabil
Potrivit datelor consultate de „Adevărul”, PSD s-a bazat mereu pe un electorat fidel, disciplinat, inclusiv în momente de cumpănă. După o mobilizare slabă în 2007, adică 1,18 milioane voturi (dar cu 23% pentru PSD, că prezența era scăzută), PSD mereu a avut între 1,5 milioane și 2 milioane de voturi. Cele 1.504.218 de voturi din 2009 au însemnat 31,08% pentru PSD, pentru ca în 2014 să ia 2.093.234 de voturi (adică 37,6%). Inclusiv în momentul delicat din 2019, PSD a reușit să ia 2,04 milioane voturi, fiind pe locul doi, în timp ce un an mai târziu a luat circa 1,7 milioane voturi, la parlamentare, dar fiind pe locul I (29%).
În schimb, în tabăra celor de dreapta mereu au oscilat cifrele. De exemplu, în 2014, în plină decădere a forțelor de dreapta PNL și PDL au strâns amândouă 1,51 milioane voturi (circa 27%), mult sub PSD. În schimb, în 2019, când era emoția anti-Dragnea, PNL a reușit, ajutat și de referendumul lui Iohannis pe tema Justiției să ia 27% (2.449.068 de voturi). Un milion de voturi au pierdut liberalii între europarlamentare și parlamentare, ajungând să fie susținuți de doar circa 1,5 milioane votanți, ceea ce i-a dus la un scor de aproximativ 25%.
În ceea ce privește zona exotică, a formațiunilor populiste și extremiste, apogeul a fost în , 2007, când Gigi Becali și Corneliu Vadim au luat cu partidele lor circa 450.000 de voturi, ceea ce înseamna 9% din voturi, dar n-au prins Parlamentul European, pentru că PRM și PNG au candidat separat, nereușind niciuna din formațiuni să treacă de 5%. Însă doi ani mai târziu, sub umbrela PRM, cei doi au luat 419.094 voturi (8,65%). Apoi partidele cu un discurs populist nu s-au mai apropiat de 400.000 de voturi.
George Simion, candidat independent, a luat 117.141 voturi, adică 1,29%, în 2019, la europarlamentare. La parlamentare AUR a obținut 535.000 de voturi, ceea ce le-a adus aproape 9% din mandate. În schimb, în cazul USR, formațiunea a beneficat de situația din 2019, când a ajuns la 22,36% (2.028.236 de voturi), în timp ce la parlamentare numărul s-a înjumătățit, fiind doar circa 900.000 de voturi (circa 15%).
Organizarea este „foarte importantă”, mai ales în ziua alegerilor
„Adevărul” a discutat cu sociologul Mircea Kivu despre problematica legată de prezența la urne, dar și despre aspectul legat de bazinul electoral al fiecărui partid. „Electoratul fidel ar putea conta destul de mult pentru că în general interesul pentru europarlamentare este mai scăzut decât la celelalte alegeri și atunci prezența este mai scăzută. Și în condițiile acestea este foarte important ca nucleul acela de oameni, care se numește electorat, să fie mare pentru că participă la vot în toate condițiile, chiar când interesul general este mai scăzut. (...) Legat de structuri, organizarea este foarte importantă, mai ales în ziua alegerilor, pentru că atunci este important ca partidele să reușească să acopere toate secțiile de votare și să își securizeze voturile”, a precizat Mircea Kivu.
Privind posibila ieșire din tipar și a unei mai buni prezențe la urne, sociologul a subliniat că vor conta formațiunile care au acțiuni care contează, în care reușesc să-și cunoască bine votanții. „Sunt avantajate cele care în perioada respectivă reușesc să capteze atenția publicului prin diverse acțiuni. De exemplu, în 2019 USR a obținut un rezultat foarte bun pentru că s-a evidențiat prin acțiunea „Fără penali în funcții publice”. A mers prin toată țara și a strâns semnături și în felul ăsta a luat contact direct cu electoratul”, a completat sociologul , care a amintit faptul că era și singura pe o altă nișă, cea a opoziției față de referendumul pentru familia tradițională, consultare populară care a fost un eșec în 2018. În schimb, în prezent AUR este formațiunea care încearcă împingerea în față a cât mai multe dezbateri, de la limitarea plăților cu cash la vechea temă a reducerii numărului de parlamentari.
Însă până în prezent nu există niciun subiect major care să creeze emoție încât să ducă la o polarizare. Întrebat dacă la cum arată desfășurarea evenimentelor ne îndreptăm spre o prezență similară cu anii electorali 2007, 2009 și 2014, mai degrabă decât 2019, Kivu a precizat: „Greu de spus. Publicul pare mai apatic în perioada asta decât în 2019 și atunci ar fi un argument să spun că prezența va fi mică. Pe de altă parte au fost 4 ai fără alegeri și atunci pot să spun că publicul este odihnit, nevotat”, a conchis sociologul.