Culise. Cum au cedat liberalii și au votat numirea lui Greblă la AEP

Toni Greblă, fost parlamentar PSD, va conduce Autoritatea Electorală Permanentă pentru următorii opt ani, după ce a fost validat de Parlament. Este a treia încercare a Coaliției, după ce PNL s-a opus timp de aproape două luni.

251 de voturi au fost înregistrate „pentru” numirea lui Toni Greblă la AEP, în timp ce propunerile Opoziției, Cristian Preda (USR) și Iulia Băbeanu(AUR), au obținut 73 de voturi, respectiv 37 de voturi. Până în momentul începerii votării propriu-zise, o parte a PNL a amenințat cu boicotarea ședinței.

În interiorul PNL sunt mari tensiuni legate de faptul că Nicolae Ciucă a acceptat propunerea PSD pentru AEP, fiind dorită o persoană care să nu aibă legături așa de apropiate cu un partid politic, cum e cazul lui Greblă, în ultimii 20 de ani acesta având funcții pe bază de sprijin politic. Surse de la vârful PNL au precizat pentru „Adevărul” că nu a fost nicio consultare, nici în Biroul Executiv, dar nici măcar una cu prim-vicepreședinții, adică în formatul restrâns al conducerii, din care fac parte președintele, secretarul general și prim-vicepreședinții. Cu toate acestea, aleșii PNL au respectat decizia lui Ciucă și nu au mai blocat pentru a treia oară votul final.

Prin urmare, au executat ordinul venit de sus, chiar dacă nu a fost pe placul lor. Boicotul pe care îl doreau unii s-a încheiat înainte de a începe, la votul final lipsind doar în jur 30 de liberali, însă nu din tabăra contestatarilor lui Greblă.

PNL așteaptă un loc important în AEP

Potrivit unor din Coaliție, PSD se așteaptă ca fostul șef al AEP, Constantin Mitulețu-Buică, să-și dea demisia din funcția de secretar general, loc pe care îl ocupă în urma unui concurs. În locul lui Mitulețu-Buică, ca secretar general ar urma să vină o persoană apropiată de PNL. Surse liberale au precizat că un nume vehiculat este Mihai Voicu, fost deputat PNL pentru mai multe mandate.

De la tribuna Parlamentului, cel mai virulent discurs împotriva votării lui Greblă a fost al lui Ludovic Orban, președintele Forța Dreptei, care a amintit faptul că noul șef al AEP a fost parlamentar PSD și susținut tot de social-democrați în funcția de prefect. De asemenea, le-a reamintit aleșilor faptul că Guvernul refuză să organizeze alegeri locale parțiale, deși sunt unități administrativ-teritoriale care nu au edil de aproape un an și jumătate.

Relevanța funcției, mai ales în prag de alegeri

Potrivit legii de funcționare și organizare, AEP are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Așadar, veghează la respectarea regulilor în materie de alegeri, iar în 2024 sunt nu mai puțin de patru teste electorale – europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare, dar și la modul cum cheltuiesc partidele banii de la stat. Iar în present, către acestea merg în jur de 250 de milioane de lei anual.

Mai mult, în perioada electorală, sumele cheltuite pentru promovare politică ajung să crească și mai mult, candidaturile, în funcție de tipul de scrutin – alegerile locale, parlamentare etc., fiind condiționate de depunerea unei sume de bani.