Corlăţean, către ministrul de Externe al Olandei: România a îndeplinit „toate criteriile necesare” pentru Schengen

România a îndeplinit „toate criteriile necesare” pentru aderarea la spaţiul Schengen, a declarat ministrul de Externe, Titul Corlăţean, în cadrul unei întrevederi cu omologul său olandez, Uri Rosenthal, reprezentant al ţării care s-a opus în repetate rânduri includerii statului român în spaţiul de liberă circulaţie.

„Ministrul Titus Corlăţean a reiterat obiectivul României de aderare la spaţiul Schengen, evidenţiind îndeplinirea tuturor criteriilor necesare”,  informează un comunicat al MAE, citat de Agerpres.

„De asemenea, a reafirmat angajamentul guvernului român pentru a da curs recomandărilor din Raportul Comisiei Europene privind MCV cât mai curând posibil şi a făcut o prezentare a progreselor înregistrate, în ultima perioadă de timp, pe linia recomandărilor menţionate”, continuă sursa citată.

Consecvenţa Olandei

Olanda este una dintre ţările care s-au opus în septembrie 2011 stabilirii unei date pentru aderarea celor ţări, ministrul olandez al Imigraţiei şi Azilului, Gerd Leers, declarând că ţara îşi va folosi dreptul de veto la Bruxelles privind extinderea spaţiului de liberă circulaţie. Afirmaţia oficialului olandez a venit la câteva luni după ce Franţa şi Germania au respins aderarea României, în primăvara lui 2011, la Schengen, din cauza corupţiei şi crimei organizate.

În martie anul acesta, premierul Olandei, Mark Rutte, s-a arătat sceptic în legătură cu capacitatea României şi Bulgariei de a securiza frontierele în cazul în care ar adera la Schengen. „Cu toate problemele pe care le întâmpinăm acum la frontiera cu Grecia, se pune problema dacă Bulgaria şi România pot aplica în timp util pe teren condiţiile prealabile ale criteriilor Schengen", a insistat Rutte. Întrebat cât timp Olanda va menţine această atitudine, el a răspuns: „Cât timp va fi necesar", insistând că această poziţie se bucură de o „largă susţinere" pe scena politică olandeză.

Optimism în iunie

În ciuda atitudinii consecvente a Olandei privind intrarea României în Schengen, în data de 29 iunie, la finalul lucrărilor Consiliului European de la Bruxelles şi chiar cu o lună înainte de referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, premierul Victor Ponta se arăta încrezător în progresele înregistrate de autorităţile române care au crescut semnificativ şansele aderării la spaţiul de liberă circulaţie în toamna acestui an.

„Ţara noastră va adera la Schengen în doi paşi - întâi frontierele aeriene şi maritime, pe urmă cele terestre. Există toate şansele ca o decizie în acest sens să fie luată în această toamnă”, declara premierul Ponta, la finele lunii iunie.

Realism în septembrie

Situaţia de fapt din toamnă nu este, însă, cea prezisă de şeful Guvernului, România fiind aspru criticată pentru scandalurile politice din vară, prin care USL a răsturnat balanţa politică, trecând din opoziţie în grupul celor care guvernează, şi prin încercarea eşuată de a-l demite pe preşedintele Traian Băsescu.

La 1 septembrie, comisarul european pentru Justiţie şi preşedinte al Comisiei Europene, Viviane Reding, a declarat într-un interviu acordat publicaţiei „Le Monde” că nu ar fi surprinsă de o amânare a aderării României la Schengen, mai cu seamă după „lupta politică teribilă din iulie şi august”.

„Întrebarea esenţială este de a şti dacă statul de drept român ne poate oferi încredere. Spaţiul Schengen nu se referă doar la funcţionarea tehnică a frontierelor, aşa cum evaluează Comisia Europeană. Implică şi o bună funcţionare a justiţiei, şi garanţii în acest sens. Din punctul meu de vedere, nu aş fi surprinsă dacă statele vor decide să nu integreze imediat România", a explicat Reding, la început de septembrie.

După afirmaţiile vicepreşedintelui Comisiei Europene, premierul român Victor Ponta şi-a contestat propriile declaraţii încrezătoare, rostite la finele lunii iunie. „Doamna Reding nu se ocupă de problema Schengen. Se ocupă de alte probleme, de justiţie. (...) Vreţi să fiu sincer? Oricum nu ne primeau anul ăsta în Schengen", a declarat Ponta, la doar o zi după ce presa românească a răspândit criticile lui vicepreşedintelui Comisiei Europene.