„Consiliul pentru Pace” al lui Trump divizează partidele politice: sprijin total din PSD, dar opoziția și președintele încă analizează

Invitația adresată României de președintele american Donald Trump pentru a se alătura noului „Consiliu pentru Pace” a declanșat, în ultimele zile, o dezbatere intensă la nivel politic. Inițiativa, prezentată ca un mecanism internațional de gestionare a conflictelor și reconstrucției postbelice, este privită de numeroși actori drept o structură alternativă la Organizația Națiunilor Unite, ceea ce a generat poziționări divergente în rândul partidelor politice românești. 

În timp ce Partidul Social Democrat susține deschis aderarea României, președintele Nicușor Dan și formațiunile de centru-dreapta pledează pentru prudență și analiză. Alte voci din opoziție avertizează că proiectul riscă să slăbească instituțiile multilaterale existente și să tensioneze relațiile României cu Uniunea Europeană, notează informat.ro. 

Ce presupune inițiativa lansată de Donald Trump

Administrația Prezidențială a confirmat că România a primit oficial invitația de a deveni membră a „Consiliului pentru Pace”, organism lansat de Donald Trump în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos. Potrivit informațiilor disponibile, structura ar urma să se implice inițial în coordonarea reconstrucției Fâșiei Gaza, cu posibilitatea extinderii mandatului asupra altor crize internaționale.

Consiliul ar funcționa cu mandate de trei ani pentru statele membre, însă ar exista și posibilitatea obținerii unui statut permanent, condiționat de o contribuție financiară de aproximativ un miliard de dolari. De asemenea, Donald Trump ar urma să dețină un rol central și permanent în conducerea organismului, aspect care a ridicat semne de întrebare legate de echilibrul decizional și legitimitatea internațională.

În acest context, presa internațională a descris inițiativa drept o „ONU paralelă”, ceea ce pune statele invitate, inclusiv România, în fața unei alegeri sensibile: menținerea unei alinieri ferme cu Washingtonul sau sincronizarea poziției cu majoritatea partenerilor europeni, care au reacționat, în general, cu rezervă.

Poziția președintelui Nicușor Dan

Reacția președintelui României, Nicușor Dan, a fost una calculată. Șeful statului a transmis că salută orice inițiativă care urmărește promovarea păcii, dar a subliniat că România analizează în detaliu conținutul Cartei și implicațiile juridice, financiare și politice ale unei eventuale aderări.

Această abordare prudentă a fost interpretată ca o încercare de a evita decizii grăbite, în lipsa unei clarificări complete a rolului Consiliului și a relației sale cu ONU și Uniunea Europeană. Un punct sensibil îl reprezintă contribuția financiară solicitată pentru un statut permanent.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că suma este una considerabilă și că orice decizie va trebui analizată inclusiv în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Potrivit unor surse din zona Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan nu ia în calcul, cel puțin în acest moment, plata unei asemenea contribuții, preferând consultări cu partenerii europeni înainte de a stabili dacă România ar putea accepta un statut temporar sau ar refuza invitația.

PSD, susținere fără rezerve

De cealaltă parte, PSD s-a poziționat ca principalul susținător al aderării României la „Consiliul pentru Pace”. Liderul partidului, Sorin Grindeanu, a criticat lipsa unei reacții rapide din partea președintelui și a susținut că România ar trebui să accepte invitația fără ezitare.

Argumentele PSD se concentrează pe importanța relației strategice cu Statele Unite și pe ideea că participarea la un astfel de organism ar oferi României un loc la masa deciziilor globale. În această logică, costurile financiare sunt considerate justificate, fiind puse în balanță cu beneficiile în materie de securitate și influență geopolitică.

USR și centru-dreapta: rezerve și condiții

Formațiunile de centru-dreapta, în special USR, au adoptat o poziție critică. Liderul USR, Dominic Fritz, a atras atenția că România nu poate accepta o implicare financiară și politică majoră într-o structură ale cărei reguli de funcționare nu sunt clar definite.

Fritz a subliniat că este esențială clarificarea raportului dintre Consiliu, ONU și UE și a avertizat că România riscă să se izoleze de partenerii europeni dacă acceptă necondiționat o inițiativă privită cu suspiciune la Bruxelles.

AUR: atac politic și mesaje simbolice

AUR nu a formulat o poziție oficială fermă privind aderarea României la Consiliu, dar a folosit subiectul pentru a critica Administrația Prezidențială. Liderul partidului, George Simion, a acuzat lipsa unei strategii coerente în relația cu Washingtonul și a promovat ideea unei renegocieri a poziției României în raport cu SUA.

Mesajele AUR au fost însoțite și de gesturi simbolice, menite să ironizeze modul în care este gestionat parteneriatul strategic, sugerând că deciziile de politică externă sunt fie prea prudente, fie incoerente.

Susțineri izolate și concluzii

Pe lângă marile partide, există și voci marginale care privesc inițiativa drept o oportunitate pentru România de a-și crește vizibilitatea internațională. Grupul Parlamentar „PACE – Întâi România” ar fi transmis un mesaj de susținere pentru proiectul lansat de Donald Trump.

În ansamblu, dezbaterea privind „Consiliul pentru Pace” reflectă dilemele majore ale politicii externe românești: echilibrul dintre relația strategică cu SUA, solidaritatea europeană, costurile financiare și respectarea arhitecturii multilaterale existente. Decizia finală, care va reveni președintelui Nicușor Dan după consultări instituționale și externe, va avea implicații importante pentru poziționarea României într-un context internațional tot mai impredictibil.