Comisia de la Veneția: Anularea alegerilor prezidențiale din România „nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate”

Comisia de la Veneția subliniază că anularea alegerilor prezidențiale din România nu trebuie să fie fundamentată exclusiv pe informații clasificate, ci trebuie să se bazeze pe dovezi clare și transparente care să fie accesibile publicului.

Comisia de la Veneția a publicat luni un raport cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, decisă de Curtea Constituțională a României (CCR). În cadrul acestui raport, Comisia subliniază că deciziile referitoare la anularea unui proces electoral ar trebui să fie motivate transparent și detaliat, fără a se baza exclusiv pe informații clasificate.

Potrivit Comisiei de la Veneția, „dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, arată raportul.  

Această poziție a fost exprimată într-un raport realizat la cererea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a solicitat Comisiei de la Veneția să ofere o opinie cu privire la condițiile și normele juridice ce pot sta la baza invalidării unui proces electoral de către o curte constituțională, în contextul hotărârii din 6 decembrie 2024 a CCR din România.

În acea decizie, CCR a invalidat alegerile prezidențiale din România, iar procesul electoral urma să fie reluat integral. Decizia Curții a fost luată în mijlocul desfășurării votului pentru turul al doilea al alegerilor, care îl implica pe candidatul independent Călin Georgescu și pe candidata USR Elena Lasconi, în diaspora.

Raportul Comisiei de la Veneția pune accent pe necesitatea unei transparențe sporite în astfel de cazuri, subliniind importanța unei documentări clare și accesibile publicului cu privire la motivele care au dus la anularea alegerilor. Comisia de la Veneția, un organ consultativ al Consiliului Europei, a întărit ideea că deciziile fundamentale legate de procesele electorale nu trebuie să fie influențate de informații care nu pot fi supuse unei verificări riguroase.

De asemenea, se adaugă o atenționare importantă privind utilizarea informațiilor clasificate, care, potrivit Comisiei, nu trebuie să reprezinte baza principală a unor decizii de o asemenea gravitate, deoarece ar putea compromite transparența și încrederea publicului în procesul decizional.

Printre concluziile raportului se află următoarele puncte:

1. Excepțiile pentru anularea alegerilor – Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic deciziile ex officio ale curților constituționale. Comisia de la Veneția consideră că puterea curților constituționale de a anula alegerile ex officio ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată clar pentru a menține încrederea cetățenilor în legitimitatea alegerilor.
2. Principiul ultima ratio – Anularea alegerilor ar trebui să fie o măsură excepțională, utilizată doar în ultimă instanță. Codul de bune practici în materie electorală impune existența unui sistem eficient de apel și stipulează că „organul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile în cazul în care neregulile ar putea afecta rezultatul.”
3. Posibilitatea contestării rezultatelor alegerilor – Rezultatele alegerilor ar trebui să poată fi contestate nu doar de stat, ci și de părțile implicate în procesul electoral, atât publice, cât și private, având în vedere obligațiile statului de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă.
4. Măsuri de protecție procedurală – Este esențial ca orice decizie de anulare a alegerilor să fie bine argumentată și să indice fapte clare care demonstrează nereguli grave, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
5. Libertatea de exprimare în campaniile electorale – Propaganda electorală beneficiază de protecția libertății de exprimare, cu excepția cazurilor în care depășește limitele acceptabile, cum ar fi discursurile de ură împotriva adversarilor politici.
6. Campaniile online și transparența – Deși campaniile online bazate pe platformele de social media pot avea un impact semnificativ, acestea trebuie să respecte regulile generale privind finanțarea campaniilor și transparența.
7. Provocările în dovedirea încălcării legii în campaniile online – Dovedirea încălcărilor legii prin campaniile online este dificilă. „Deciziile bine fundamentate și transparente cu privire la astfel de chestiuni sunt cruciale”, spune raportul. „Aceste decizii trebuie să indice cu precizie încălcările și dovezile, iar acestea nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.”