Ciucă, la 15 ani de la aderarea la UE: Măsura succesului aderării la UE este confirmată de menţinerea unui sprijin larg al cetăţenilor români pentru Uniune

Premierul Nicolae Ciucă afirmă, în mesajul transmis la 15 ani de la aderarea României la UE, că integrarea deplină a României trebuie să includă obiectivele majore privind îndeplinirea angajamentelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aderarea la Spaţiul Schengen şi intrarea în Zona Euro, locuri de muncă bine plătite, economie bazată pe energie curată şi digitalizare.

Prezentăm integral mesajul transmis de premierul Nicolae Ciucă:

”Marcăm astăzi 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 2007, ţara noastră a devenit parte a acestui proiect european unic, care a asigurat şi continuă să asigure stabilitatea şi prosperitatea continentului nostru.  Intrarea în Uniunea Europeană a avut loc prin efortul comun al clasei politice şi diplomaţilor români, sub auspiciile garanţiilor de securitate oferite de apartenenţa la NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară din lume, prin încrederea câştigată în teatrele de operaţii de militarii români, care s-au dovedit parteneri loiali şi bine pregătiţi ai aliaţilor occidentali.

Măsura succesului aderării noastre la UE este confirmată atât de menţinerea unui sprijin larg al cetăţenilor români pentru Uniune, cât şi de bunăstarea adusă în cei 15 ani de apartenenţă la Uniune. Produsul Intern Brut al României s-a triplat, după aderarea la UE (2006 - 342,7 miliarde lei, 2021 - 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 - 16.170 lei, 2021 - 61.368 lei).

Expertiza şi finanţarea europene şi-au pus amprenta în aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susţinerea dezvoltării şi modernizării agriculturii româneşti, despre participarea în proiecte de cercetare. Fonduri europene de zeci de miliarde de euro au intrat în ţară. Şi continuă să vină, contribuind la investiţii care cresc nivelul calităţii vieţii şi aduc mai aproape de noi standardele occidentale la care ne raportăm. Alte peste 90 de miliarde de euro ne sunt puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, în următorii ani, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi prin cadrul financiar multi-anual.

Dar poate cel mai important câştig a fost acela al liberei circulaţii pentru oameni, bunuri şi servicii. Milioane de români lucrează, învaţă ori îşi petrec vacanţele în alte ţări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor româneşti sunt în state membre UE. Piaţa Unică Europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber şi sprijin acordat prin finanţările europene.

Tinerii români participă intens în schimburile universitare finanţate prin programele Erasmus. 
Toate acestea au permis integrarea României în UE de o manieră trainică şi profundă. Proiectele finanţate cu fonduri europene, a căror absorbţie trebuie tot mai mult eficientizată, contribuie incontestabil la dezvoltarea noastră economică şi socială, susţinând reforme dificil de realizat doar prin propriile forţe. Obiectivele ambiţioase ale Uniunii în diverse domenii acţionează ca un stimul important în orientarea şi avansarea măsurilor de la nivel naţional.

România europeană este mai conectată, mai inovativă şi mai prosperă decât oricând în istoria sa, aflându-se în mod constant în topul economiilor cu cea mai rapidă creştere economică din UE. Solidaritatea europeană, marcată şi prin decizia istorică de adoptare, în contextul pandemiei de Covid-19, a Planului European de Redresare şi Rezilienţă, va permite susţinerea reformelor necesare pentru un curs de dezvoltare inclusivă, de care să beneficieze toţi românii, indiferent dacă locuiesc în zonele urbane sau rurale, în oricare parte a României, dacă doresc o educaţie adaptată exigenţelor inovative ale economiei viitorului sau acces la servicii mai bune de sănătate.

Cum solidaritatea şi unitatea sunt un parcurs cu dublu sens, România rămâne ferm angajată în susţinerea obiectivului de consolidare a Uniunii Europene. Pentru România, apartenenţa la Uniune reprezintă cadrul solid de dezvoltare democratică, economică şi socială pentru cetăţenii români şi pentru societatea românească. De asemenea, acţiunea României în plan european va continua să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru Tratatele Uniunii şi pentru principiile şi valorile înscrise în Tratate, ca piloni de bază ai Uniunii, precum şi pentru dreptul european în general.

Integrarea deplină a României trebuie să includă obiectivele majore privind îndeplinirea angajamentelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare, aderarea la Spaţiul Schengen şi intrarea în Zona Euro, locuri de muncă bine plătite, economie bazată pe energie curată şi digitalizare.

Suntem, în egală măsură, ca stat care valorifică experienţa propriei aderări la Uniune acum 15 ani, pregătiţi să acţionăm în continuare pentru a transmite mai departe valorile şi principiile europene, în vecinătatea noastră, către partenerii noştri care au făcut o opţiune strategică solidă, pe calea reformelor şi a proceselor de modernizare europeană”.