Cele cinci mari provocări ale bugetului pe 2026: Premierul Ilie Bolojan: Reducerea deficitului, investițiile și dobânzile, priorități majore

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri, 11 martie, că Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget pentru anul 2026 și a precizat că Guvernul își propune ca acesta să fie aprobat până la sfârșitul săptămânii și trimis Parlamentului pentru adoptare.

„Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări. Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an”, a transmis premierul într-o postare pe Facebook.

1. Reducerea deficitului bugetar și consolidarea echilibrului financiar al statului

Prima mare provocare este reducerea deficitului bugetar. România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, respectiv 127,3 miliarde lei, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,7 miliarde de lei.

„Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți. Reducerea deficitului bugetar înseamnă apropierea dintre cheltuielile statului și veniturile pe care acesta le încasează. Cu alte cuvinte, statul trebuie să cheltuiască mai responsabil și să își dimensioneze programele astfel încât diferența dintre venituri și cheltuieli să fie mai mică. De aceea, reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici”, a precizat premierul.

2. Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor

În același timp, România trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice. De ce? Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. În plus, anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene. Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR.

Termenul pentru finalizarea absorbției PNRR este sfârșitul lunii august. România mai are de atras aproximativ peste 10 miliarde de euro prin PNRR, la care se adaugă câteva miliarde de lei cofinanțare din bugetul de stat.

„Bugetul de investiții propus în proiectul de buget crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB”, a transmis șeful Guvernului.

3. Costul ridicat al dobânzilor

O altă presiune importantă asupra bugetului este costul tot mai mare al dobânzilor pe care România trebuie să le plătească pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei în ultimii ani.

„În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro, echivalentul a 3% din PIB. Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”, a explicat premierul.

4. Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației

Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. În lunile următoare, ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile și să facă economii. Nu va fi un proces ușor.

Proiectul de buget prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne în jur de 250 de miliarde de lei.

„Scopul este să folosim banii publici mai eficient, să direcționăm mai multe resurse către investiții și dezvoltare și să creăm o administrație mai simplă, mai eficientă și mai apropiată de cetățeni”, explică Bolojan.

5. O economie mai sănătoasă pe termen lung

Pe lângă ajustările bugetare, este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide. Asta înseamnă, printre altele, creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private.

„Doar așa putem crea mai multă valoare și bunăstare pentru români, asigurând condițiile necesare unei economii mai competitive și mai rezistente. Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani.”, a concluzionat premierul Ilie Bolojan.