Ce s-a ales de „amazoanele“ lui Traian Băsescu
0Traian Băsescu, fost președinte al României, nu s-a remarcat doar prin stilul contondent și prin implicarea în viața internă a PDL, dar și prin promovarea unor femei care au făcut o carieră politică, dar treptat au intrat într-un con de umbră și uneori chiar la închisoare.
În cele două mandate de președinte al României, Traian Băsescu nu a conlucrat doar cu veterani ai PDL (PD) și PNL, ci a mers și pe mâna mai multor femei, propulsate în funcții-cheie, cu mare putere în stat.
Una dintre primele persoane susținute și cu care a colaborat mult timp a fost Anca Boagiu. După câțiva ani în care a lucrat cu Traian Băsescu la Ministerul Transporturilor, el fiind șef, iar ea tehnocrată, în iunie 2000 i-a luat locul la cârma instituției, după ce Băsescu a ajuns primar. După venirea la putere a PNL-PDL, Boagiu va fi ministru al Integrării Europene (2005-2007), apoi al Transporturilor (2010 - februarie 2012). Apoi, Boagiu a început să intre într-un con de umbră, fiind doar deputată și până în 2016 șefă la PNL Sector 2. În prezent, după ce a trecut în ultimii ani prin mai multe consilii de administrație (Fondul de Garantare, TAROM etc.), Boagiu a fost luată de Guvernul Republicii Moldova pe funcția de consultant pentru aderarea la UE.
Sprijinite, apoi condamnate la închisoare
Elena Udrea este una dintre persoanele asociate frecvent cu Traian Băsescu. Devenită celebră ca șefă a Cancelariei Prezidențiale, în anul 2005, Udrea a fost prima dată ministru al Turismului (2008-2009), apoi a ajuns ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului (decembrie 2009 - februarie 2012), una din cele mai importante instituții, fiind cea care decidea alocările de bani în teritoriu. Odată cu finalul mandatelor lui Băsescu, și Udrea a început să cadă în irelevanță, fiind învinsă în cursa internă a PDL de Vasile Blaga, în 2013, când dorea șefia partidului, apoi plecând la PMP, partid din partea căruia a candidat la prezidențiale în 2014. Însă apusul politic a fost dublat de numeroase dosare penale. În prezent ispășește o pedeapsă de 6 ani de închisoare, pentru infracțiuni de corupție.
Monica Iacob Ridzi a fost deputată de Hunedoara din 2004 până în 2012, pe filieră PD/PDL, dar cu sprijin politic și ministru al Tineretului la doar 31 de ani. A rezistat doar jumătate de an, fiind implicată într-un scandal de corupție. De altfel, la începutul lui 2015 a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare, pentru abuz în serviciu și fapte de corupție.
Sulfina Barbu este un alt nume promovat în epoca Băsescu, care a fost ministru al Mediului și Gospodăririi Apelor între 2004-2007. În 2008 a obținut și un mandat de deputată, dar apoi, în 2012, a ratat intrarea în Parlament. De asemenea, între septembrie 2011 și februarie 2012, a fost ministru al Muncii. În 2017, Sulfina Barbu a primit un nou mandat de membru al Colegiului CNSAS (cu o salarizare similară celei de secretar de stat), iar în 2023 a fost numită pentru încă 6 ani.
Prima femeie la șefia Camerei
Provenită din PD, Roberta Anastase (și acum senatoare) a ajuns președinta Camerei Deputaților în 2008. Roberta Anastase a fost șefă a acestui for până în iulie 2012, când în urma ofensivei PSD asupra instituțiilor din Parlament și împotriva președintelui, funcția a fost preluată de Valeriu Zgonea. Anastase a rămas în continuare în Parlament până în prezent, însă deține doar funcția de președintă a PNL Ploiești, nefiind un lider reprezentativ al liberalilor.
EBA și Parlamentul European
Mezina lui Traian Băsescu a avut și ea legături cu politica. După demisia din PDL din martie 2009, Elena Băsescu, cunoscută și ca EBA (acronim pus pe materialele electorale), a candidat ca independentă. Ajutată de partidul care l-a dat și pe Băsescu președinte, mezina șefului statului a câștigat un mandat de cinci ani în Parlamentul European. După experiența de la Bruxelles, EBA s-a retras treptat din politică. Ultima interacțiune cu politica a fost în 2020, când a candidat la Constanța, pe lista PMP, la Camera Deputaților, dar partidul său nu a trecut pragul.
Funcții publice, prin sprijin politic
Și Alina Bica, fostă șefă a DIICOT între 15 mai 2013 și noiembrie 2014, este considerată una dintre persoanele care au avut sprijin de la vârful statului, adică de la Traian Băsescu. În perioada ianuarie 2009 - mai 2012, Bica a fost secretar de stat la Ministerul Justiției. În 2019, Bica a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare, pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Bica a fugit în Italia, așa că nu a ispășit vreo zi de închisoare în România pentru condamnarea primită.
Și actuala directoare de comunicare a PUSL, formațiunea controlată de Dan Voiculescu, a făcut parte din garda „amazoanelor“ lui Băsescu. Pe Lavinia Șandru a susținut-o, după cum a și admis fostul președinte, să fie prima pe lista pentru Parlament în județul Mureș. Apoi, după ce, împreună cu Cozmin Gușă, a încercat un puci în partid împotriva vechilor lideri, a fost înlăturată din partid în 2005. De altfel, Băsescu a și trimis-o pe Lavinia Șandru pe „centura politicii“, expresia rămânând celebră. Apoi, Șandru a trecut prin formațiuni ca Partidul Inițiativa Națională sau Uniunea Națională pentru Progresul României.