Ce le-a transmis Ciolacu oficialilor europeni şi ce reforme şi-a asumat România

În încercarea de a convinge Bruxelles-ul cu privire la o încadrare într-un deficit bugetar mai mare decât cel asumat inițial pentru a nu pierde banii din PNRR, Guvernul își va asuma răspunderea pentru măsurile fiscal-bugetare propuse în cadrul discuțiilor cu experții europeni. Specialiştii cred că anumite măsuri ar putea fi păsuite de oficialii europeni datorită alegerilor ce urmează.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, după vizita de la Bruxelles, că experții din Comisia Europeană au arătat flexibilitate și vor propune Consiliului o modificare a planului privind descreșterea deficitului la 3%, așa cum este în plan pentru anul viitor. De altfel, guvernanții au încercat să convingă și asupra unei depășiri de un procent a deficitului asumat pe anul acesta, explicând situația economică cauzată de războiul de la granița țării.

„În urma și a reformelor pe care le implementăm în țară, Comisia va propune Consiliului această nouă renegociere. Am găsit o flexibilitate și o înțelegere a contextului întreg. Deci, se mută lucrurile în zona tehnică pentru a găsi soluțiile cele mai bune“, a afirmat Ciolacu. Potrivit premierului, o decizie ar urma să fie luată până la finalul anului în Consiliu, unde România este reprezentată de către președinte.

În același timp, în discuțiile cu experții europeni, Guvernul a venit cu mai multe măsuri fiscale pentru reducerea cheltuielilor și creșterea colectării la bugetul de stat. Potrivit Economedia, guvernanții români au transmis Bruxelles-ului două ordonanțe, una pentru creșterea veniturilor și alta pentru reducerea cheltuielilor, iar printre măsurile fiscale se regăsesc un impozit special pe clădiri și mașini cu valoare mare, o nouă taxă pentru companii – „ajutorul fiscal“, noi cote de impozitare pentru microîntreprinderi, majorări de TVA și eliminarea scutirii de impozit pentru IT, industria alimentară și agricultură, pentru veniturile brute care depășesc 10.000 de lei.

Ministrul Marcel Boloș a explicat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că discuțiile de la Bruxelles s-au concentrat asupra a trei probleme majore privind încadrarea în deficitul bugetar asumat, fiind vorba de reducerea deficitului bugetar până la 3% în anul următor, reforma pensiilor și majorările agreate pentru cei din învățământ, care ar urma să aibă un impact bugetar mare.  

De asemenea, guvernanții au transmis că nu sunt de acord cu creşterea TVA la 21%.

Asumarea răspunderii Guvernului pe măsurile fiscale propuse la Bruxelles

Pentru a dovedi angajamentul Guvernului, PSD a votat într-o ședință pentru asumarea răspunderii asupra măsurilor fiscale chiar a doua zi, iar abordarea este agreată și de PNL. Purtătorul de cuvânt al PNL a susținut că este vorba despre o decizie a Coaliției impusă de situația actuală, „de reală urgență“.

„Decizia angajării răspunderii de către Guvern a fost discutată, agreată şi stabilită în Coaliţie. Singura posibilitate la îndemâna Guvernului pentru a modifica legi organice este prin angajarea răspunderii. Nu poţi modifica astfel de acte normative prin Ordonanţă de Urgenţă, ci doar prin dezbatere parlamentară sau angajarea răspunderii“, a explicat Stroe, arătând că altfel ar fi fost necesară dezbaterea parlamentară a mai multor acte normative, fapt care „ar fi durat mult prea mult“.

Anul electoral 2024 și pericolul curentului antieuropean

Potrivit expertului în economie Adrian Negrescu, declarațiile premierului nu arată un rezultat concret.

„Comisia Europeană înțelege aici un lucru, că există un pericol real în România, de creștere a curentului antieuropean. Sunt forțe de extremă stângă sau dreaptă care abia așteaptă să vadă o sancționare din partea Bruxelles-ului pentru deficitul excesiv. Și Comisia Europeană, care este formată din politicieni, va fi mai flexibilă cu România în 2023“, a susținut analistul economic Adrian Negrescu.

Nu același lucru ar urma să se întâmple și în 2024. „Dacă nu vor fi puse în practică niște măsuri de restructurare a aparatului public, de reducere a cheltuielilor de stat, s-ar putea într-adevăr să avem o problemă serioasă în 2024 din punct de vedere economic“, atrage atenţia specialistul. „Altfel, riscăm să fim amendați, să fie reduse sau suspendate fondurile europene pentru perioada electorală care urmează, adică anul 2024“, completează Negrescu.

Analistul economic mai atrage atenția că măsurile gândite de Executiv ar urma doar să scadă colectarea de taxe, astfel că am putea ajunge la un împrumut de proporții de la FMI, ca în anii de criză economică. „Creșterile de taxe nu vor face altceva decât să ducă România în recesiune economică (…) Vor restrânge și mai mult consumul, vor fi ca un bumerang economic care se va îndrepta împotriva încasărilor statului“, a susținut analistul, acuzând o desființare „din pix a PFA-urilor din România prin creșterea fiscalității“.

„Probabil vom ajunge la un împrumut de la FMI, 20 de miliarde de euro pe care să îi luăm oricum cu o dobândă la jumătate față de prețul pieței, care să ne permită să trecem cu bine peste acest an și anul electoral 2024“, a explicat analistul, în cazul în care nu creștem TVA cu 1-2 puncte, așa cum cerea Comisia Europeană.