Ce înseamnă asumarea răspunderii de către Guvern, procedura prin care ar urma să fie adoptat și pachetul II de măsuri fiscale

Potrivit Constituției, Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului pe un proiect de lege. Astfel este evitată procedura legislativă obișnuită. La această pârghie a apelat recent cabinetul Bolojan în cazul pachetului I de măsuri fiscal-bugetare și ar urma să apeleze și în cazul celui de-al doilea pachet.

Articolul 114 din constituție precizează că „Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege”.

Ce înseamnă asumarea răspunderii Guvernului în Parlament

Asumarea răspunderii în Parlament evită procedura legislativă obișnuită, care permite ca unele proiecte să rămână și ani de zile în sertarele parlamentarilor. Angajarea răspunderii permite astfel Guvernului să intervină în măsuri care altfel intră în competența Parlamentului.

Tocmai din acest motiv, procedura angajării răspunderii este un instrument pe care cabinete guvernamentale precum cel condus de Adrian Năstase sau Emil Boc l-au folosit în momente în care au fost nevoite să promoveze măsuri nepopulare. Cabinetul condus de Adrian Năstase a avut nevoie de această procedură în contextul măsurilor necesare aderării la Uniunea Europeană, iar cabinetul condus de Emil Boc în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare necesare ca urmare a crizei economice.

Care este procedura

Guvernul prezintă programul sau proiectul de lege într-o ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Parlamentarii au trei zile la dispoziție să depună o moțiune de cenzură. Dacă nu este depusă, proiectul este considerat adoptat.

Schimbarea principală constă însă în faptul că soarta legii este legată de soarta guvernului.

Soarta guvernului, legată de proiectul asumat

Procedura aduce un beneficiu și pentru opoziție. Parlamentarii pot depune o moțiune de cenzură în termen de trei zile, iar dacă aceasta este respinsă în plenul comun, proiectul este adoptat.

„Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113”, mai arată Constituția României la alineatul 2 al articolului 114.

Astfel, „dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern”.

Constituția mai prevede că, „în cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3) , dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”.

Pachetul I, depus cu asumarea răspunderii Guvernului

Executivul a trecut deja primul pachet de măsuri fiscal-bugetare. La acel moment a fost depusă moțiunea de cenzură „Au ruinat țara și acum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit”, semnată de parlamentari AUR, SOS și POT. Moțiunea de cenzură a picat cu 134 de voturi „pentru”, din cele 233 necesare.