Ce ar însemna pentru România o victorie a pro-rușilor în Republica Moldova

Alegerile din 28 septembrie pun la încercare parcursul pro-european al Republicii Moldova. Miza este continuarea procesului de aderare la UE, într-un context în care în spațiul public circulă informații eronate. O eventuală victorie a forțelor pro-ruse ar avea consecințe importante și pentru România.

„Pe de o parte, obiectivul României în legătură cu Republica Moldova este de mai bine de 20 de ani ca Republica Moldova să fie un partener stabil economic și în ceea ce privește securitatea. Pe de altă parte, scopul este ca Republica Moldova să fie pe un parcurs pro-european, care să se finalizeze cu integrarea în Uniunea Europeană”, subliniază experta în spațiu ex-sovietic Ileana Racheru pentru „Adevărul”.

„Pe 28 Septembrie, seara, Putin şi ai lui pot fi la graniţa României”, avertizează fostul președinte Traian Băsescu. El explică faptul că, în Republica Moldova, în „bătălia” pentru câștigarea alegerilor parlamentare, forţele politice pro-europene şi partidele pro-ruse sunt „cap la cap”, subliniind importanța votului din diaspora, cu care Maia Sandu a câștigat prezidențialele. România riscă să piardă investițiile făcute în Republica Moldova în ultimele două decenii, dacă alegerile parlamentare din 28 septembrie vor fi câștigate de partidele anti-europene, subliniază fostul șef de stat.

Efecte asupra securității, diplomației și situației economice

Scenariul Georgiei

Expertul în spațiul ex-sovietic, Ilieana Racheru, indică faptul că răspunsul cu privire la impact vine chiar din Republica Moldova: „Într-un scenariu atât de negativ, încât să spunem că se va întâmpla chestiunea asta, Igor Dodon am văzut chiar zilele trecute, a participat la un fel de dezbatere în care a spus că un scenariu de tip Georgia nu ar fi atât de rău cum spunea președintele României pentru Republica Moldova. Dar practic, negocierile și discuțiile între Bruxelles și Tiblisi au fost înghețate”.

Istoria ne arată că un astfel de deznodământ ar avea un impact semnificativ asupra relației diplomatice dintre România și Republica Moldova. „În momentul când era Dodon președinte, nu a existat niciun contact cu președintele, practic contactele erau doar la nivel de guvern, mă rog, guvernul fiind controlat de Plahotniuc, dar și Dodon la rândul lui era controlat și el de Plahotniuc, dar nu au existat vizite reciproce și relațiile au fost extrem de reci”, mai explică Ileana Racheru.

În context, Republica Moldova s-ar regăsi într-o situație limită din punct de vedere economic, planurile liderului socialiștilor din Republica Moldova nereprezentând o alternativă.

„Pe de altă parte au fost înghețate și alocările de fonduri pentru Georgia din partea Uniunii Europeane”, subliniază Ileana Racheru în scenariul Georgiei, concluzionând că pentru Republica Moldova ar fi un dezastru: „Sincer, cu majoritatea pro-rusă, nu știu cum ar putea supraviețui Republica Moldova din punct de vedere economic, pentru că ceea ce a spus Dodon nu este realizabil. Dodon a spus că dorește să reia schimburile comerciale și în special exporturile de produse agricole din Republica Moldova către Federația Rusă, dar chestia asta este, practic, imposibilă, pentru că nu au cum să traverseze teritoriul Ucrainei, iarăși schimburi comerciale cu Belarusul, nici asta nu se poate realiza”.

România a ajutat Republica Moldova și pe timpul conducerii lui Plahotniuc în Legislativul de la Chișinău, fiind însă vorba despre un Parlament cu care se putea lucra, subliniază Ileana Racheru.

Transferul de trupe în Republica Moldova

Scenariul are inclusiv consecințe în ceea ce privește securitatea: „Igor Dodon nu știu ce relație ar putea să aibă cu Ucraina, având în vedere faptul că el a declarat că Peninsula Crimeea este teritoriul Federației Ruse și nu a spus niciodată cine a invadat Ucraina, nu a condamnat niciodată invazia Rusiei în Ucraina. O altă chestiune pe care ar putea să o facă (n. r. – Republica Moldova), la cererea Federației Ruse, în ceea ce privește securitatea, ca să spunem așa, ar putea să sporească efectivele din Transnistria, folosind aeroportul din Chișinău, însă nu cred că forțele din Transnistria ar încerca să declanșeze o ofensivă împotrivă Ucrainei, pentru că ar fi foarte simplu pentru ucraineni să ocupe Republica Moldova într-o zi sau două”, mai explică Ileana Racheru.

„Ar implica numirea la ministerele de forță din Chișinău a unor demnitari indiferenți sau ostili față de relația aparte cu România” – Ion Petrescu, analist militar

Analistul militar Ion Petrescu, colonel în rezervă, explică pentru „Adevărul” că un astfel de scenariu „pe termen scurt ar implica numirea la ministerele de forță, din Chișinău a unor demnitari indiferenți sau ostili față de relația aparte cu România. Pe termen mediu ar crea situația în care, eventual, trupe din Federația Rusă s-ar afla la granița NATO, de pe Prut”.

Cel din urmă scenariu este însă mult mai greu de realizat pentru că forțele Rusiei „nu au cum veni, atât căile aeriene, cât și cele terestre limitrofe Republicii Moldova fiind sub controlul armatei ucrainene”.

„La Statul Major al Apărării României sunt totuși luate în calcul măsuri specifice unor situații imprevizibile, deși există șanse minime să avem parte de o surpriză strategică”, mai punctează Ion Petrescu.

Ce arată cifrele

Date apărute în spațiul public plasau blocul patrioților pro-Kremlin favorabil în cursa electorală din 28 septembrie. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), gruparea pro-europeană a președintei Maia Sandu, ar obține însă aproape 40% din voturile celor care s-au decis cu cine să voteze, indică datele apărute pe surse ale unui sondaj realizat de Institutul Republican Internațional, la comanda Washingtonului. Informațiile au fost publicate de Deschide.md.

Astfel, datele reale ar indica că actualul partid de guvernare PAS (creat de Maia Sandu) ar acumula 39% din voturi și, după redistribuire, ar obține din nou majoritatea mandatelor în Parlament. PAS ar fi urmat de „blocul patriotic" pro-Kremlin, care strânge 22%. Cu șanse de intrare în viitorul Parlament de la Chișinău mai este blocul „Alternativa”, care se declară acum pro-european. Liderii săi s-au remarcat însă de-a lungul timpului prin poziționări împotriva apropierii Republicii Moldova de UE sau prin poziționări pro-Kremlin.