CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate privind OUG pentru comasarea alegerilor UPDATE

Judecătorii Curții Constituționale au respins ca neîntemeiată sesizarea ÎCCJ privind ordonanța de urgență care prevede comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, la cererea partidului REPER, fondat de Dacian Cioloş. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi. 

UPDATE

CCR a transmis într-un comunicat de presă că sesizarea a fost respinsă ca neîntemaiată cu unanimitate de voturi. 

„Cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 alin.(1), art.2 alin.(5)-(13), art.3 și art.33 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, și, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.2 alin.(2) lit.d), alin.(4) fraza a doua teza întâi și alin. (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024, precum și ordonanța de urgență în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate”, arată comunicatul transmis de CCR.

Potrivit sursei citate, CCR a explicat că, „în esență, cu privire la criticile de neconstituționalitate privind ordonanța de urgență în ansamblul său, Curtea a reținut că motivele cuprinse în preambulul acesteia justifică existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, întrucât exista posibilitatea organizării alegerilor pentru Parlamentul European și a celor locale în condiții deficitare, având în vedere anvergura și numărul mare de alegeri organizate în anul 2024. Curtea a mai reținut că legiuitorul are oportunitatea să stabilească condițiile de compunere a Biroului Electoral Central în limitele prevederilor Constituției, însă, atunci când decide organizarea unor alegeri de natură diferită la aceeași dată, organismele etatice implicate în procesul electiv, care, prin excelență, sunt comune, trebuie să se constituie după criterii omogene de natură să asigure coeziunea sa organizațională, precum și securitatea juridică a procesului electoral. Prin urmare, chiar dacă actul normativ a fost adoptat cu mai puțin de un an de la data alegerilor și modifică modul de compunere al Biroului Electoral Central, acesta nu produce insecuritate juridică pentru competitorii electorali. Dimpotrivă, soluția normativă de desfășurare a celor două categorii de alegeri la aceeași dată a determinat necesitatea stabilirii unei set de reguli comune și omogene pentru buna desfășurare a alegerilor, în condiții de echitate pentru toți competitorii implicați în procesul electoral.

„Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că ordonanța de urgență nu încalcă prevederile constituționale referitoare la securitatea juridică, separația și echilibrul puterilor în stat, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență și la deciziile Curții Constituționale”, a mai arătat sursa citată.

De asemenea, „cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci privind dispozițiile art.2 alin.(2) lit.d), alin.(4) fraza a doua teza întâi și alin.(14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024, Curtea a statuat că modul de compunere a Biroului Electoral Central în etapele prevăzute de acestea nu are o legătură directă cu drepturile electorale, nefiind parte nici a laturii substanțiale, nici a celei procedurale a acestora. Reglementarea criticată nu afectează scopul constituirii Biroului Electoral Central, acela de a asigura desfășurarea procesului electoral în mod democratic, transparent și pluripartidic. Prin urmare, Curtea a reținut că aceste dispoziții nu încalcă prevederile constituționale referitoare la interdicția restrângerii exercițiului drepturilor electorale prin ordonanțe de urgență”.

Totodată, „cu privire la neconstituționalitatea art.1 alin.(1), art.2 alin.(5)-(13), art.3 și art.33 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024, Curtea a reținut că aceste reglementări nu vizează aspecte care să țină de modul de compunere a Biroului Electoral Central și, prin urmare, nu au legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței care a sesizat Curtea Constituțională, sens în care a respins ca inadmisibilă excepția astfel formulată”.

Știrea inițială

Sesizarea ÎCCJ, la cerere REPER, privind ordonanța de urgență care prevede comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, a fost respinsă de CCR ca neîntemeiată, potrivit unor surse citate de Agerpres.

ÎCCJ a sesizat CCR în luna martie cu privire la ordonanța de urgență care prevede comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, la cererea partidului REPER, fondat de Dacian Cioloş.

Procesul verbal privind constituirea BEC pentru alegerile din 9 iunie a explicat de ce formaţiunile PMP, Forţa Dreptei şi REPER nu au reprezentanţi în Birou. Astfel, în cazul PMP a fost vorba despre situația juridică a formațiunii, în condițiile în care în documente ar apărea ca președinte Cristian Diaconescu, deşi a fost organizat un Congres prin care a fost ales Eugen Tomac.

În cazul partidelor Forţa Dreptei şi REPER, judecătorii BEC au precizat că cele două formaţiuni nu au obţinut mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019 şi drept urmare nu au reprezentanţi în BEC.

Ce prevede OUG 

Ordonanța de urgență a fost adoptată la începutul lunii martie în Guvern. 

„Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum și pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 se vor desfășura în aceeași zi, duminică, 9 iunie 2024, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobată de Executiv”, prevede OUG adoptată de Executiv.  

Actul normativ prevede că o persoană poate candida, în același timp, pentru Parlamentul European, precum și pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în condițiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare.

„Adoptând Ordonanța de Urgență am fost preocupați să respectăm Constituția, recomandările Comisiei de la Veneția și bunele practici în materie electorală, astfel încât nu am modificat ceea ce se cheamă legislație electorală. Am făcut cuvenitele modificări numai în ceea ce privește chestiunile tehnice care țin de organizarea și de desfășurarea alegerilor. Atât Comisia de la Veneția cât și Constituția României, practica Curții Constituționale nu recomandă modificări ale legislației electorale, nu simple ajustări tehnice care sunt necesare pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor și din acest punct de vedere am fost preocupați de creșterea, de mărirea gradului în care cetățenii pot să-și exercite votul, de mărirea termenilor în care competitorii electorali pot să depună candidaturi. Deci nu am restrâns niciun termen, niciun drept în nicio situație, ci dimpotrivă am căutat să le lărgim” a precizat Toni Greblă, președintele AEP, la acel moment.