Analiză Cât de posibilă e o nouă fuziune a partidelor de dreapta. Politolog: „Întrebarea e în jurul cui se va face, în jurul PNL sau în jurul USR”
0Problema împărțirii voturilor de dreapta, mai ales în contextul alegerilor pentru Primăria Capitalei, atrage atenția asupra posibilității unei repetări a istoriei în viitorul apropiat. În trecut, acest motiv a stat la baza fuziunii PNL-PDL, însă prezentul arată că soluția de atunci nu a fost cea mai bună.
După formarea Alianței Creștin Liberale, PNL și PDL au fuzionat, în noiembrie 2014, păstrând numele liberalilor. Motivul invocat la acel moment a fost faptul că două partide de centru-dreapta, de acelaşi calibru, cum erau PDL şi PNL, separat şi-ar fi împărțit electoratul, lăsând cale liberă pentru PSD.
Fragmentarea electoratului de dreapta
Acum, USR și PNL se regăsesc de câțiva ani în aceeași situație, mai ales în pragul alegerilor pentru Primăria Capitalei. Acesta a fost și motivul pentru care președintele Nicușor Dan a putut beneficia de fiecare dată, atât la alegerile locale pentru Primăria Capitalei din 2020 și 2024 cât și la alegerile prezidențiale din primăvară, de sprijinul unei coaliții de dreapta, fie ea USR-PMP-FD sau PNL-USR.
Anterior, Alianța Dreptate și Adevăr a dus la fuziunea fostului partid al președintelui Traian Băsescu, Partidul Democrat (PD), cu Partidul Liberal Democrat (PLD), aripă desprinsă din PNL sub conducerea lui Theodor Stolojan, în 2007. Raluca Turcan, vicepreşedinte PLD, afirma la acel moment cǎ „scena politică are nevoie de o clarificare” și că „trebuie să se formeze două forţe politice puternice, una pe dreapta şi una pe stânga”.
Necesitatea unui partid prezidențial
În spațiul public se vorbea însă de o necesitate a unui partid prezidențial. Vicepresedintele PNL de atunci, Ludovic Orban, spunea că „Basescu a ordonat, Boc si Stolojan au executat”. Același lucru îl sublinia și Victor Ponta, vicepreședinte PSD la acel moment. De fapt, teoria pleacă de la nevoia președintelui de partid puternic, care să-i asigure sprijinul în Parlament, acolo unde pot fi declanșate și procedurile suspendare și apoi demitere. Traian Băsescu a trecut de două ori printr-un astfel de proces, prima dată în 2007 și a doua oară în 2012.
În prezent, în actualul tablou politic, președintele Nicușor Dan este izolat, explică politologul Cristian Pîrvulescu pentru „Adevărul”: „Președintele n-are instrumente, dacă nu are sprijinul Parlamentului. Poate să aibă el prerogative constituționale puternice, cum sunt ale președintelui francez. Dacă n-are majoritate în Parlament, este o situație foarte complicată. Iar președintele României n-are prerogative puternice”.
Cine câștigă primăria Bucureștiului, poate să aspire la o fuziune în jurul acelui partid. - Cristian Pîrvulescu, politolog
În 2014, fuziunea PNL-PDL „n-a făcut altceva decât să incorporeze un PDL care era laminat, efectiv laminat, și care a fost transformat într-un partid personalizat și nu avea niciun viitor”, acesta fiind motivul pentru care PDL-ul a ajuns să fie absorbit atunci de PNL, mai explică politologul Cristian Pîrvulescu.
În contextul actual, cursa pentru Primăria Capitalei ar putea dicta ce se va întâmplă cu cele două partide. „Întrebarea e în jurul cui se va face fuziunea, în jurul PNL sau în jurul USR? Cele două partide în sondajele de opinie nu sunt foarte departe. De asta spun că primăria Bucureștiului este o miză pe termen mediu. Cine câștigă primăria Bucureștiului, poate să aspire la o fuziune în jurul acelui partid. Ori USR nu este foarte entuziasmat de ideea de a fuziona cu PNL”, context în care ultimul scandal, cel din jurul fostului ministru Moșteanu, vine ca o mânușă PNL, punctează politologul.
Dacă ne uităm la cele două partide, PNL și USR, nu stau prea bine în sondaje. „PDL s-a evaporat. Nu e cazul USR-ului. USR-ul nu este în momentul de față laminat. Vor încerca să creeze imaginea unui partid laminat după ce îl vor scoate din joc de Drulă (n. r. - candidatul USR la Primăria Capitalei). (...) Dacă Drulă nu reușește să obțină un scor bun sau să devină primar, vom vedea ce se întâmplă după”.
Prin urmare, PNL ar putea încerca să înghită USR, însă „PNL nu este partidul președintelui și nu va fi, este partidul care l-a contestat când era primar”, mai punctează politologul Cristian Pîrvulescu.
În 2016, la doi ani după ultima fuziune, cea a PNL-PDL, o analiză sociologică indica că scenariul dorit, cel al unui sistem politic cu două mari puteri, care să genereze uşor majorităţi parlamentare, nu era și cel produs. PSD și PNL împărțeau încă de atunci 70%, restul procentelor rămânând la dispoziția partidelor mici.