Când atacul vinde mai bine decât promisiunea. De ce candidații la Primăria Capitalei mizează pe mesaje negative

Încă dinaintea startului oficial al campaniei pentru Primăria Capitalei, tonul a fost dat de atacuri și mesaje negative – fie îndreptate către contracandidați, fie către lideri de la vârful statului. Nu este o surpriză: Bucureștiul a fost mereu scena unor confruntări dure, în care candidații și-au construit imaginea în opoziție cu diverși „dușmani”. De ce aleg strategii negative? „Pentru că funcționează pe termen scurt”, explică experții, arătând că și durata scurtă a campaniei contribuie la accentuarea acestui tip de discurs.

„Fiecare încearcă să își găsească, fie o cauză, o adversară sau o temă de luptă”, campania electorală fiind, de regulă, marcată de găsirea unui dușman împotriva căruia candidatul luptă pentru Capitală, explică redactorul-șef Historia, Ion M. Ioniță pentru „Adevărul”: „Încearcă să își găsească un slogan de campanie, ca să zicem așa. Asta caută ei, pentru că nu prea au slogan de campanie. Încearcă să se identifice cu o temă care ar putea să le aducă voturi”. 

Dezavantajele campaniei scurte

În spatele strategiei candidaților mai este un motiv: „campania negativă va funcționa, pentru că funcționează pe termen scurt”, indică expertul în comunicare Radu Delicote, legând strategia electorală a candidaților și de înjumătățirea campaniei electorale în alegerile parțiale.

„O campanie negativă este mult mai intensă și mult mai dinamică și mult mai, aș spune, chiar emoțională decât una pozitivă. Ca să poți să faci campanie pozitivă, îți trebuie mult mai mult timp să poți să sedimenteze anumite mesaje. Campania negativă, mai ales cum e construit social media și cum e construit stilul de distribuție a informațiilor, acum inclusiv în mass-media, funcționează mult mai bine. 

Deci încă o dată, pentru că e campania scurtă, îți trebuie campanie negativă cu precădere mai mult decât campanie pozitivă, ca să poți să devii relevant. Și doi la mână, întotdeauna ai nevoie și de o tactică clasică de marketing, în general comercial și cu precădere emoțional-politic, să-ți definești un dușman cu care te vei lupta. Se întâmpla inclusiv în basmele pe care le citeam în copilărie, când personajul principal trebuia să aibă o călătorie inițiatică victorioasă, după ce învingea un dușman și se întorcea câștigător acasă”, mai explică Radu Delicote.

Dezavantajul pentru locuitorii Bucureștiului

Acest tip de campanie, menită să aducă voturi, indică însă și o lipsă de planuri pentru București. „Se va vorbi puțin și, din păcate, în București, se va vorbi despre lupta politică. Nu despre proiectul București. (...) Nu au o temă puternică, care să rămână în mintea oamenilor, astfel încât să-i aducă la vot. Bucureștiul rămâne în fundal în această luptă și nu primește un proiect puternic profilat pe fiecare candidat”, mai indică Ion M. Ioniță.

Cine sunt „dușmanii” principalilor candidați pentru Capitală

Într-un videoclip publicat încă dinainte de debutul campaniei electorale, distribuit de Realitatea TV, Anca Alexandrescu a mers „în stradă, la lupta cu problemele Bucureștiului generate de mafia imobiliară”, moment în care lansează acuzații inclusiv împotriva contracandidatului său liberal Ciprian Ciucu, dar și împotriva conducerii PNL a Guvernului.

De fapt, Anca Alexandrescu, susținută de AUR, s-a poziționat drept un candidat anti-sistem, lansând mai multe atacuri la contracandidaților săi și a partidelor acestora, cât și la adresa actualilor lideri ai statului, inclusiv președintelui Nicușor Dan.

Candidatul PSD, Daniel Băluță, a mers atât în sectorul 6, condus de contracandidatul său PNL, Ciprian Ciucu, cât și în sectorul 1, unde primar este tot un liberal și unde le-a promis oamenilor că va reveni curând, indiferent de rezultatul alegerilor de pe 7 decembrie: „Voi face tot ce îmi stă în putință ca traiul lor să fie decent și demn. Le datorăm asta”, promite edilul, afirmând că „nici măcar în ultima comună nu e așa ceva”.

„Inechitatea la care sunt supuși oamenii din București trebuie să înceteze”, subliniază edilul sectorului 4 într-un alt videoclip publicat pe rețelele de socializare, propunând în planul său de măsuri pentru Capitală un pachet social „București – orașul care nu lasă pe nimeni în urmă”.

„Mafia imobiliară” este prezentă și între temele de campanie ale candidatului USR Cătălin Drulă, care a dezvăluit un proiect rezidențial chiar lângă Cimitirul Bellu, în sectorul 4, condus de contracandidatul său PSD. Într-un alt videoclip publicat în cadrul campaniei, Drulă vorbește despre un alt proiect imobiliar din sectorul 6, condus de Ciprian Ciucu, pe care îl acuză că a dat autorizație pentru faza a cincea a proiectului în 2022, cu votul PSD-PNL, prin derogări de la regulile planului urbanistic pentru această zonă.

Ciprian Ciucu și-a îndreptat atenția către contracandidatul plasat în sondaje pe primul loc, Daniel Băluță, criticând prezentarea unei noi străzi din Capitală de către edilul sectorului 4, pe care o compară cu un bulevard pe care l-a amenajat în sectorul 6. 

Spre deosebire de colegii săi, Ciprian Ciucu adoptă o poziție diferită. El spune că este ținta unei campanii organizate de echipa de comunicare a AUR, însă de data asta angajată de PSD. „Eu nu am pregătit nici minciuni, nici manipulări. Acum trebuie să mă apăr de astfel de minciuni. Poate sunt naiv ca eu cred că se pot câștiga alegeri cu campanii despre viziunea și programul meu”, afirmă acesta.

Singura temă a candidatului care nu se înscrie în tiparele obișnuite este cea care privește ancheta Parchetului General ce concluzionează că aproape 300 de oligarhi și infractori ruși ar fi obținut ilegal documente de identitate românești, în care se contrazice cu Ministerul Public cu privire la alocarea „inițiativei” în anchetă.

„Înțeleg dintr-un comunicat emis cu urgență electorală de către Ministerul Public că investigațiile făcute de Primăria S6 pe același subiect n-au ajutat. Sau nu încă. Pun aici demersul făcut de colegii mei în chestiunea privitoare la Evidența Populației Sector 6. Și îmi cer scuze dacă am încurcat cu ceva, am crezut că a venit rândul dosarului care vizează Sectorul 6. Asigur pe toată lumea că nu este în intenția mea să iau "gloria" procurorilor sau să speculez politic ceva”, a transmis candidatul.

Cu cine au luptat foștii primari ai Capitalei

Găsirea unui dușman în lupta electorală nu este un element de noutate, arată analiștii. La fel s-a întâmplat și până acum, „când am vorbit despre Traian Băsescu, cum s-a luptat cu mogulii, cu corupția, la București. Bineînțeles, când a fost primar, s-a luptat cu Consiliul PSD care i-a blocat toate inițiativele. Nicușor Dan cu rechinii imobiliari”, arată redactorul-șef Historia Ion M. Ioniță.

„Firea își definea săptămânal dușmanul. Când era câte o televiziune, când era câte un vice-primar sau câte un consilier care era împotriva a ceea ce își dorea ea. Când era un personaj public care nu își dorea binele bucureștenilor în general. Firea și-a ales foarte multe câmpuri de bătălie. Tactic, din punctul ăsta de vedere, s-a văzut că a fost greșeală până la urmă”, mai explică expertul în comunicare Radu Delicote.

Și anterior, la alegerile din 2008, a fost marcată o poziționare anti-partide. Fostul primar Sorin Oprescu a candidat atunci independent, renunțând la eticheta de social-democrat. Cu toate astea, partidul l-a susținut în turul II. „Votul cetățenilor instalează la Primăria Capitalei primul primar independent. Primul primar independent din istoria recentă a capitalei noastre”, afirma Sorin Oprescu atunci.