Bolojan trimite la reexaminare Legea care reorganizează mai multe ministere și instituții. A fost calificată drept organică, dar a urmat parcursul unei legi ordinare
0Președintele interimar Ilie Bolojan retrimite la Parlament Legea care aprobă OUG privind reforma Executivului și reorganizarea instituțiilor. Potrivit cererii de reexaminare, Legea avea un caracter organic și a trecut prin Parlament ca o lege ordinară.
„La data de 9 aprilie 2025, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale (PL-x nr. 4/2025)”, arată Administrația Prezidențială.
Potrivit sursei citate, „Legea transmisă la promulgare aprobă, fără modificări sau completări, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 153/2024 care are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare a Guvernului, având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2024 pentru acordarea încrederii Guvernului”.
Administrația prezidențială a mai arătat că, „în ceea ce privește parcursul legislativ al acestei legi de aprobare, la Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră, potrivit fișei legislative, legea a fost calificată ca organică. Prin Raportul nr. 4C-7/2024 din 17 februarie 2025, Comisia de administrație publică și amenajarea teritoriului a stabilit că legea face parte din categoria legilor organice, fiind supusă regimului de adoptate specific acestor legi. Camera Deputaților s-a considerat competentă potrivit dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituție, iar legea a fost adoptată tacit de aceasta, ca urmare a depășirii termenului de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție și, în consecință, a fost înaintată la Senat pentru a decide în calitate de Cameră decizională”.
„La cea de-a doua Cameră, Comisia pentru administrație publică a Senatului, comisie sesizată în fond, prin Raportul nr. XXX/69/25.03.2025, a calificat legea ca fiind de competența decizională a Senatului și făcând parte din categoria legilor ordinare, prin raportare la dispozițiile art. 75 alin. (1), art. 76 alin. (2) din Constituție și art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului”, mai arată sursa citată.
Astfel, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție: „Se supun spre dezbatere și adoptare Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, proiectele de legi și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum și proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) și (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) și (5) și articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii și adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului”. Art. 76 alin. (2) din Constituție prevede că: „Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră”.
În ceea ce privește ordinea de dezbateri a inițiativelor legislative, art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Senatului prevede că: „Senatul ia în dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională, proiectele de lege și propunerile legislative adoptate de Camera Deputaților, la sesizarea acesteia, în domeniile stabilite la art. 75 din Constituția României, republicată, după cum urmează:1. proiectele de lege și propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaționale și a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate ori acorduri”. Analiza fișei parcursului legislativ la Senat (L45/2025) arată că legii i s-a atribuit caracter ordinar.