Boc: „Reforma administrativ-teritorială a ţării nu va putea fi oprită”. Ce spune despre comasarea alegerilor

Fostul premier a subliniat necesitatea reformei administrativ-teritoriale, afirmând că România este „oaia neagră” a europei din această perspectivă. Boc a mai susținut însă că reformă trebuie făcută după anul electoral 2024. 

„Suntem ultima ţară din fostul bloc comunist care mai conduce după legi din timpul regimului comunist. (...) Suntem, din această perspectivă, oaia neagră a Europei în materie de organizare administrati-teritorială a ţării”, a susținut fostul premier, potrivit News. 

Totodată, primarul din Cluj a subliniat că „reforma administrativ-teritorială a ţării nu va putea fi oprită în România”, întrucât mai devreme sau mai târziu va trebui făcută și „nu trebuie privită pasional” sau realizată în an electoral.

„Va fi analizată în context electoral şi se va pierde exact ce trebuie. (...) Cred că o asemenea reformă administrativ-teritorială a României trebuie făcută imediat după alegerile din 2024, dar asumate încă de acum. Să se ştie că un viitor guvern care va guverna România şi sunt convins că din acel guvern PNL cu siguranţă va face parte, într-o formă sau alta, îşi va asuma o asemenea reformă funcţională a României”, a mai susținut fostul premier.

Privind subiectul comasării alegerilor, Emil Boc a mai subliniat, potrivit News, că „din punct de vedere constituţional, se poate şi este posibil legal acum să se găsească anumite forme de comasare a unor alegeri”, în contextul șirului de alegeri din 2024, arătând că o dată la 20 de ani, se întâmplă ca alegerile prezideniale şi cele parlamentare să aibă loc în acelaşi an.

Potrivit fostului premier, CCR a dat o soluție în mod indirect prin decizia pronunțată, adică aceea de a organiza în două zile alegerile comasate, sâmbătă şi duminică, în ceea ce privește argumentul numărului mare de buletine de vot. 

Edilul a mai arătat că, din punct de vedere constituțional, „nu putem să aducem altele lângă locale, ci localele pot fi duse lângă parlamentare, dar nu invers”, iar „data cea mai probabilă e 1 decembrie sau 7 decembrie pe un calendar constituţional, (…) corelat cu turul 1 al alegerilor prezidenţiale, că şi acolo legea spune că prezidenţialele trebuie să aibă loc în luna anterioară expirării mandatului preşedintelui României”.