Blocaj în reducerea numărului de posturi în Guvern. „Nu există, de fapt, o abordare omogena, unitară în coaliție”

Guvernul a anunțat o reducere de cheltuieli de 10 milioane de lei, o sumă care ar fi însă dublată în decursul unui an dacă Executivul ar reuși să treacă peste un blocaj privind reducerea numărului de posturi. Potrivit secretarului general al Guvernului, Radu Oprea, proiectul nu a fost încă semnat pentru că decizia ar trebui aprobată prin hotărâre de guvern, nu prin ordonanță de urgență, așa cum ar fi fost propus.  

Executivul condus de Ilie Bolojan a redus cheltuielile în al doilea trimestru al anului trecut cu 23,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Mai exact, în perioada iulie-decembrie în anul 2024, precum și în anul 2023, cheltuielile aparatului guvernamental s-au ridicat la peste 21 de milioane de lei. Suma cheltuită în perioada iulie-decembrie 2025 a fost de 12 milioane de lei. Astfel, datele financiare evidențiază o reducere totală a cheltuielilor de aproape 10 milioane de lei (9.968.676 lei) în perioada respectivă. 

De unde vin reducerile

Cabinetul condus de Ilie Bolojan și-a preluat mandatul în iunie 2025. O reducere semnificativă a venit în contextul renunțării la mai multe contracte de transport persoane cu RA-APPS, numărul autovehiculelor fiind reduse de la 30 la 17, toate fără șofer. 

Astfel, de la un cost total de aproape 5 milioane de lei (4.839.116 lei) în perioada iulie-decembrie 2024, Executivul a ajuns la cheltuieli în valoare de 2 miliaone de lei (2.188.839 lei) în aceeași perioadă a anului 2025. 

Cheltuielile salariale ale aparatului guvernamental au scăzut cu 14,8%, de la aproape 22 de milioane de lei (21.871.671 lei) la aproape 19 milioane de lei (18.640.698 lei). 

În total, potrivit evoluției lunare a cheltuielilor Executivului, cheltuielile au scăzut în a doua jumătate a anului trecut cu până la 57,4%. 

Guvernul nu a reușit reducerea aparatului Cancelariei

Executivul nu a reușit însă să reducă aparatul Cancelariei prim-ministrului, prin reducerea numărului de posturi cu 40%, de la 176 la 105, anunțată de șeful Cancelariei, Mihai Jurcă, pe 18 iulie 2025.  

„Această reorganizare nu a putut fi implementată până la această dată, întrucât se așteaptă semnarea proiectului de reorganizare de către Secretarul General al Guvernului”, a informat Guvernul României în comunicatul de presă transmis. 

Reducerea de cheltuieli în cazul acestei propuneri este estimată la circa 850.000 lei pe lună: 615.000 lei din reducerea aparatului demnitarilor și circa 235.000 lei din eficientizarea corpului de funcționari, potrivit informațiilor furnizate. 

De ce întârzie reducerea numărului de posturi

Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, explică însă că proiectul nu a fost semnat și a fost retrimis cu observații, pentru că, potrivit legii, propunerea ar trebui implementată prin adoptarea unei hotărâri de guvern, refuzată însă de cancelarie, în contextul în care aceasta poate fi atacată în instanță. 

Am transmis înapoi proiectul de ordonanță de urgență, care are mai multe componente, nu doar reorganizarea Cancelariei, neînsușit de către Secretariatul General al Guvernului, cu 8 pagini de observații referitoare la legalitate. - Radu Oprea, secretar general al Guvernului

„I-am transmis înapoi proiectul de ordonanță de urgență, care are mai multe componente, nu doar reorganizarea Cancelariei, neînsușit de către Secretariatul General al Guvernului, cu 8 pagini de observații referitoare la legalitate. Principala problemă este că în codul administrativ, care este lege organică, se adoptă cu 2 treimi de voturi în Parlament, există un articol, 22, la aliniatul 3 se vorbește explicit, negru pe alb, că reorganizarea Cancelariei se face prin hotărâre de guvern.

Nu prin ordonanță de urgență. Deci propunerea, din punct de vedere al tehnicii legislative, este greșită. De aceea nu am putut să semnăm un astfel de document, care nu este în conformitate cu legea în vigoare, cu codul administrativ”, explică Radu Oprea pentru „Adevărul”.

(3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea, structura organizatorică și numărul maxim de posturi ale Cancelariei Prim-Ministrului se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. - Codul Administrativ, articolul 22, alineatul (3) 

Economist: „Coaliția este nefuncțională”

Având în vedere reducerile estimate lunar la 800.000 de lei în cazul reorganizării aparatului Cancelariei prim-ministrului, analistul economic Bogdan Glăvan punctează că   „pe an ar mai fi încă 10 milioane”. Adică reducerea cheltuielilor de anul trecut ar fi putut însuma încă 5 milioane de lei dacă ar fi fost aplicată de la jumătatea anului.

Nu este o coaliție de guvernare omogenă, care să tragă cu toată lumea la aceeași căruță. Unii trag hais, alții cea. Își pun piedică reciproc și lucrurile astea se văd. - Bogdan Glăvan, analist economic

Economistul este de părere că, în contextul blocajului, Executivul eșuează să dea un exemplu. „E un blocaj din coaliție. Asta arată că coaliția este nefuncțională. (...) Nu este o coaliție de guvernare omogenă, care să tragă cu toată lumea la aceeași căruță. Unii trag hais, alții cea. Își pun piedică reciproc și lucrurile astea se văd și în discuțiile legate de reforma administrației locale. Sunt unii care se ridică de la masă, alții care rămân la masă. Deci nu există, de fapt, o abordare omogena, unitară în coaliție. Și fără o voință politică consistentă nu se pot face aceste schimbări”, indică Bogdan Glăvan

Cele 10 milioane de lei economiste de Executiv sunt totuși „o reducere consistentă”, punctează economistul. „E un bun exemplu. Așa ar trebui să se întâmple în toată administrația. În toate primăriile. Sigur că există situații specifice de timp și loc, ca să zic așa. Fiecare primărie are specificul ei. De asta o măsură care îi încalță pe toți cu același pantof e imperfectă. Evident, dacă le spui tuturor să dea afară, nu știu cât, 50% din oameni, e o măsură imperfectă. Dar dacă le spui să își reducă bugetele e o măsură bună”, mai explică acesta. 

Toate instituțiile publice funcționează cu schime de personal încărcate, iar în momentul în care mergem la celelalte entități publice, la regiile autonome și la companii, vedem aceleași scheme supraîncărcate, este de părere economistul, punctând că „ar trebui să vedem exemple din astea de reduceri cu 10-20% a cheltuielor în fiecare instituție publică”.