Aurescu salută operaționalizarea misiunii UE de monitorizare a frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan

Șeful diplomației române a salutat operaționalizarea misiunii Uniunii Europene privind monitorizarea frontierei dintre Armenia și Azerbaidjan. 

„Salut operaționalizarea Capacității de Monitorizare a Uniunii Europene în Armenia, așa cum a decis de Consiliul Afacerilor Externe al UE, pe baza propunerii pe care am prezentat-o anul trecut cu colegii din Austria și Lituania, care a stat la baza acordului politic de la Praga, din 6 octombrie”, a transmis Bogdan Aurescu pe Twitter. 

Potrivit paginii Consiliului European al UE, Consiliul a decis să desfășoare până la 40 de experți în materie de monitorizare ai UE de-a lungul frontierei dintre Armenia și Azerbaidjanl, cu scopul de „a monitoriza, analiza și raporta cu privire la situația din regiune”.

Potrivit sursei citate, decizia a fost luată în urma reuniunii cvadrilaterale dintre președintele Aliev, prim-ministrul Pașinian, președintele Macron și președintele Michel, din 6 octombrie

De asemenea, decizia urmărește să faciliteze restabilirea păcii și securității în zonă, consolidarea încrederii și delimitarea frontierei internaționale dintre cele două state.

O declaraţie comună emisă după discuţiile dintre premierul armean Nikol Paşinian, preşedintele azer Ilham Aliev, şeful statului francez Emmanuel Macron şi preşedintele Consiliului European Charles Michel, arăta că „misiunea va începe în octombrie pentru o durată maximă de două luni. Scopul acestei misiuni este de a stabili încrederea şi, prin rapoartele sale, de a contribui la comisiile de demarcare a frontierei”. 

„Armenia a fost de acord să faciliteze înfiinţarea (acestei, n. red.) misiuni” şi „Azerbaidjanul a acceptat să coopereze”, se mai arată în declaraţia comună.  

Declarația mai subliniază că „Armenia şi Azerbaidjan şi-au confirmat ataşamentul faţă de Carta ONU şi declaraţia de la Alma-Ata din 1991, prin care îşi recunosc reciproc integritatea teritorială şi suveranitatea. Au confirmat că va servi drept bază pentru lucrările comisiilor de delimitare a frontierei şi că următoarea reuniune a comisiilor va avea loc la Bruxelles, până la sfârşitul lunii octombrie”. 

De altfel, cel puţin 286 de persoane au fost ucise în confruntările care au avut loc în septembrie între Armenia şi Azerbaidjan. Disputa vizează soarta enclavei Nagorno-Karabah şi delimitarea frontierei comune.