Aurescu: Politica României este de a nu se referi la sprijinul militar pentru Ucraina
0Ministrul Afacerilor Externe a reiterat, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său armean, Ararat Mirzoyan, că țara noastră va continua să nu comunice public ajutorul dat Ucrainei în ceea ce privește componenta militară.
„După cum am menţionat în repetate rânduri, politica României este de a nu se referi la această chestiune a sprijinului militar, având în vedere necesitatea ca ajutorul pe care Uniunea Europeană, statele membre, NATO şi statele membre NATO îl acordă Ucrainei să fie cât mai eficient", a afirmat şeful diplomaţiei de la București.
Precizarea vine la câteva zile după ce Bogdan Aurescu a refuzat, în ciuda insistențelor făcute de un moderator al BBC, să spună modul cum ajută România, în mod concret, Ucraina.
Jurnalistul BBC a insistat pe tema faptului că România nu face public nivelul ajutorului militar pentru Ucraina. „De ce nu face România public nivelul ajutorului militar pentru Ucraina? Partenerii europeni ai Ucrainei sunt foarte transparenți în această privință. Voi o țineți secretă. De ce?”, a fost întrebarea jurnalistului.
„Pentru că aceasta e politica guvernului meu. Credem că e mai eficient așa. Cred că e cu adevărat important ca aliații NATO să poată sprijini eficient Ucraina. Și credem că așa e mai bine pentru Ucraina”, a precizat Bogdan Aurescu.
Chestionat dacă România a furnizat tancuri sau artilerie grea, ministrul a dat un răspuns similar: „Nu comentez pentru că aceasta e politica guvernului meu, așa cum v-am spus”.
Provocat să dea detalii despre acest sprijin, Aurescu a evitat un răspuns direct. „Sprijinul public pentru ajutarea Ucrainei e mare în România și cred că facem ceea ce trebuie. Rusia a violat dreptul internațional, a încălcat integritatea teritorială a Ucrainei, Ucraina e victima agresiunii și trebuie să susținem Ucraina”, a completat liderul diplomației de la București.
Ce spun specialiștii
„Adevărul” a încercat să traducă poziția statului român, dacă ține cont de posibile repercursiuni militare (cu toate că suntem stat NATO) sau e aleasă această atitudine din motive legate de modul cum percep românii războiul din Ucraina. Mai precis, faptul că românii sunt deschiși să ajute Ucraina când este vorba de sprijin umanitar, inclusiv primirea de refugiați, dar procentul celor care ar fi de acord cu furnizarea de armament e mult mai mic.
Virgil Bălăceanu, general în retragere, susține că decizia, potrivit părerii sale, ar ține de evitarea furnizării de informații rușilor. „Adevărul e următorul. Faptul că se fac publice ajutoare din punct de vedere al cantității, al armamentului, munițiilor reprezintă o sursă deschisă de informare pentru serviciile secrete rusești. Nu mai sunt nevoiți să-și pună rețeaua de spionaj la muncă. Ele devin publice printr-o simplă consultare”, a punctat generalul în retragere.
„Ceea ce are unele repercusiuni. Ei știu care sunt tancuri și de care sunt, știu de mașini de luptă ale infanteriei și așa mai departe, care vor ajunge în Ucraina și ajung la concluzia că nu e Ucraina în stare să-și facă o grupare de contraofensivă puternică pentru următoarea perioadă”, a completat Bălăceanu. „Când livrezi ceva, rușii deja se gândesc la contracțiune. Se gândesc ce să pregătească, cum să instruiască pe oameni care să contracționeze la ceea ce au ucrainenii în plus. Lucrurile nu țin de secretomanie, ci de informații cu caracter clasificat. Nu doar România e discretă cu informațiile de tip militar”, a conchis generalul în retragere, care a văzut difuzarea de informații drept posibilitatea accesării acestora la un click distanță.
Pe de altă parte, Răzvan Munteanu, expert în relații internaționale, consideră autoritățile române țin cont atât de zona militară/oferire de informații ușor, însă și de efectul la nivel de populație. „Ambele aspecte sunt relevante. În primul rând, starea de spirit a populației contează. Autoritățile încearcă să lupte împotriva propagandei ruse și multe narative ale acesteia încearcă să spună că Ucraina atrage România într-un conflict militar. Ceea ce știm că e fals”. a punctat Munteanu. Specialistul susține că probabil decizia a fost luată în urma unei analize interne solide.
Întrebat dacă atitudinea autorităților nu ar afecta imaginea României la nivel internațional și în Alianța Nord-Atlantică, Munteanu a punctat că actorii relevanți știu de eforturile României. „Eu cred că în ceea ce privește partea externă, imaginea în alianță nu e afectată. Partenerii strategici au cunoștință de efortul depus. Pe de altă parte, sunt și reacții oficiale de la Kiev prin care au mulțumit României pentru sprijinul acordat. Nu cred că în relația cu partenerii ne afectează în vreun fel”, a mai afirmat Răzvan Munteanu.