2024, anul coalițiilor electorale. Ce partide sunt avantajate de alianțe
0Partidele parlamentare caută diverse variante de alianțe electorale pentru a-și maximiza scorul în 2024, fie că țintesc majoritatea pentru a putea guverna, fie pentru a se asigura că trec de pragul parlamentar.
Apropierea celor patru rânduri de alegeri determină partidele parlamentare, dar și o parte dintre formațiunile care au ratat la mustață legislativul sau sunt înființate recente, să pună la punct alianțe electorale.
Iar calcule sunt atât la nivelul formațiunilor Puterii, cât și în Opoziție. „Nici nu am apucat să o vorbim“, a afirmat Marcel Ciolacu, președintele PSD, luni, fiind întrebat dacă social-democrații și liberalii ar fi gata să bată palma pentru liste comune. Potrivit informațiilor „Adevărul“, deocamdată, în ambele partide ale Coaliției sunt făcute analize privind ce ar însemna o colaborare și care ar fi raportul în ceea ce privește împărțirea candidaturilor pe liste.
În Opoziție, USR cu Forța Dreptei și PMP pun la cale o alianță pentru alegerile europarlamentare din 2024, acesta fiind primul test al coeziunii celor trei. Mai precis, după poziționarea pe listă a primilor patru candidați din partea USR, următoarele două locuri ar urma să fie date celor din PMP și Forța Dreptei.
Și Alianța pentru Unirea Românilor are o înțelegere cu Partidul Republican, dar încearcă să aducă și persoane cu nume cunoscut, cum e cazul Lidiei Tudor, una dintre fiicele lui Corneliu Vadim Tudor. Mișcarea nu e lipsită de calcule politice, pentru că AUR vrea să recupereze și vechiul electorat al PRM, un partid important în anii ’90 și la începutul anilor 2000.
Ce spun specialiștii
„Adevărul“ a discutat cu mai mulți specialiști despre care ar fi impactul pentru fiecare grup de partide care încearcă o formă de colaborare electorală.
„În general, dacă vorbim despre alianțele politice, cele mai avantajate sunt cele la limita pragului pentru a intra în diferite parlamente și foruri“, a punctat sociologul Vladimir Ionaș. De asemenea, specialistul a subliniat că în mod tradițional un asemenea demers are loc și când partidele tradiționale simt că pierd teren. „Sunt momente când, pe baza interesului electoral, partidele populiste au o creștere. Așa că au loc alianțe între partidele mainstream (n.r. – dominante), care să le ofere un procent suficient acestora ca să aibă majoritatea în continuare.“
Referindu-se la cazul din România, Ionaș susține că, din toate aceste calcule, formațiunile mari nu ies în avantaj. „Pentru partidele mainstream e greu de crezut că o alianță le poate ajuta. Unul și cu unul nu dau doi în acest fenomen al votului. O parte a electoratului PSD și PNL va fi îndepărtat de o alianță sau colaborare electorală. Pentru că votanții lor nu vor accepta o asemenea asociere electorală. Mai degrabă, i-ar îndepărta în ziua votului“, arată sociologul.
Vladimir Ionaș arată că Opoziția ar putea ieși pe plus din eventualele alianțe sau colaborări: „În Opoziție, cele două fronturi, USR și celelalte partide – PMP, Forța Dreptei – au interes să se unească, ca să nu divizeze voturile. La fel, AUR vrea să atragă toate partidele cu mesaje radicale, populiste. Există pericolul pentru AUR ca partidul Dianei Șoșoacă să rupă fie din voturile pe care AUR susține că le are declarativ, fie din bazinul electoral din zona aceasta populistă.“
La rândul său, sociologul Mircea Kivu este de părere că pentru o alianță de succes e necesar și un obiectiv pe măsură. „De cele mai multe ori, alianțele au funcționat bine când s-au unit împotriva unui partid mare. Aș spune că ele aduc un plus de electorat, față de candidaturile separate. Așadar, când există un adversar comun perceput. În caz contrar, pot fi pierdute voturi“, a subliniat Kivu. Sociologul susține că mai ales în cazul formațiunilor mici e util pentru că fiecare e în căutarea maximizării potențialului electoral. Mai precis, acces la sedii din teritoriu, eventuali aleși locali care ar putea să aducă un plus în ceea ce privește susținătorii.
Politologul George Jiglău susține că pentru unii actori politici din prezent o alianță electorală e „o necesitate“, cum e cazul PMP și Forța Dreptei, alăturate USR. „Nu știu dacă la USR e o idee așa de bună. Ei au apărut pe narativul de partid nou, dar o alianță cu Ludovic Orban și partidul lui Băsescu le poate aduce niște voturi suplimentare, însă îi va face și să piardă unele, pentru că sunt asociate cu lideri vechi“. De altfel, Jiglău subliniază că e pentru prima dată când se întrevăd mai multe alianțe sau coaliții pentru câteva rânduri de alegeri, ceea ce nu s-a mai întâmplat.
Necunoscutele colaborării PSD-PNL
În cazul unei colaborări PSD-PNL, politologul susține că trebuie văzut tot contextul, adică la ce alegeri vor urma să fie împreună și dacă vor avea un singur candidat la prezidențiale. „În cazul unui USL 2.0, cu siguranță avantajează partidele, pentru că ar reuși să obțină o majoritate. În ceea ce privește procentele, rămâne de văzut. De asemenea, contează dacă au și candidat la prezidențiale și are loc vreo comasare de alegeri. Sunt mai multe aspecte de care trebuie să ținem cont. Cele două au și structuri care pot mobiliza în teritoriu, ceea ce partidele mici nu au. Contează și cât de mult se vor implica aleșii locali“, a conchis George Jiglău.