21 noiembrie: 139 de ani de la moartea scriitorului Petre Ispirescu

În data de 21 noiembrie 1887, a murit scriitorul român Petre Ispirescu. La aceeași dată, dar în 1918, se naște preotul Constantin Galeriu, iar în 1954, se naște Adriana Șchiopu, actriță română, soția lui Dem Rădulescu.

Ziua mondială a televiziunii 

La data de 21 noiembrie este marcată, anual, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day). Proclamată în 1996 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, Ziua Mondială a Televiziunii îşi propune să recunoască influenţa din ce în ce mai mare pe care televiziunea o exercită asupra proceselor de luare a deciziilor, în special prin atragerea atenţiei publice asupra conflictelor, ameninţărilor la adresa păcii şi a securităţii sau a altor aspecte vitale precum problemele economice şi sociale, conform site-ului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Deşi este înlocuită acum în unele părţi ale lumii de Internet, atât ca sursă de informaţii, cât şi de divertisment, şi mai ales în rândul tinerilor, televiziunea rămâne încă cea mai importantă sursă de consum video. În plus, numărul locuinţelor în care există televizoare continuă să crească la nivel mondial.

Cu mai bine de două decenii în urmă, în 1996, prin Rezoluţia 51/205 din 17 decembrie, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să proclame această dată drept Ziua mondială a televiziunii, recunoscând, astfel, influenţa din ce în ce mai mare a televiziunii asupra procesului decizional, precum şi rolul pe care acest mijloc de comunicare îl are în viaţa noastră, se arată pe site-ul ONU.

1694 - S-a născut Voltaire filosof şi scriitor iluminist francez, creator al curentului filosofic „voltairianism” care respingea fanatismul 

Voltaire, al cărui nume real era François-Marie Arouet (1694–1778), a fost un filozof, scriitor și polemist emblematic al Iluminismului francez. Celebru pentru spiritul său critic și satira inteligentă, el a luptat împotriva dogmatismului religios, a intoleranței și a autorității absolute, pledând pentru libertatea de exprimare, rațiune și dreptate socială. Operele sale, precum „Candide”, combină umorul cu analiza critică a societății și a nedreptăților epocii, influențând profund gândirea europeană și formarea ideilor moderne despre democrație și drepturile omului.

Voltaire a fost, de asemenea, un susținător fervent al toleranței religioase și al progresului intelectual. Prin corespondența și activitatea sa publică, el a promovat educația și cunoașterea ca instrumente de emancipare a oamenilor. Critica sa lucidă a prejudecăților și a abuzurilor de putere a făcut din el nu doar un scriitor celebru, ci și un simbol al luptei pentru drepturile fundamentale și pentru dezvoltarea unei societăți raționale și echitabile.

1880- Printr-un act semnat la Sigmaringen, prințul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al lui Carol I este desemnat prinț moștenitor al coroanei României  

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie1927, Castelul Peleș, Sinaia), numit și Întregitorul și Ferdinand cel Loial, a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a a Portugaliei. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern.

Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României. Din acel moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, fiind înaintat până la gradul de general de corp de armată.  

Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său, regele Carol I. A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de Hohenzollern de către împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.

1887 - A decedat Petre Ispirescu, scriitor şi folclorist român, unul dintre cei mai pricepuți culegători de folclor 

Este cunoscut mai ales datorită activitații sale de culegător de basme populare românești pe care le-a repovestit cu un har remarcabil.  
Petre Ispirescu s-a născut în ianuarie 1830, la București, în mahalaua Pescăria Veche, în familia frizerului Gheorghe Ispirescu. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecut, arată wikipedia.org. De la părinți sau de la calfele și clienții tatălui său, Ispirescu a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme.

Tânărul Petre nu a urmat cursurile unor școli, el a fost educat de mai mulți dascăli de pe lângă unele biserici, după care și-a format singur cultura, citind cărți de la tipografiile la care a lucrat. El îi mărturisea lui J. U. Crainic că "n-am trecut nici patru clase primare". Din inițiativa mamei, Petre a fost învățat să citească de către dascălul Nicolai de la biserica Udricani din cartierul lor; ulterior, el a continuat studiile cu cantorul Lupescu de la biserica Olteni.

În 1862, Ispirescu a publicat primele șase basme culese de el, în Țăranul român, la îndemnul lui Nicolae Filimon. Este vorba de basmele Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Prâslea cel voinic și merele de aur, Balaurul cel cu șapte capete, Fata de împărat și pescarul, Făt-Frumos cu părul de aur și Fata moșului cea cuminte. Ele au fost reunite apoi, împreună cu altele, în prima sa culegere de basme, astăzi devenită o raritate bibliografică.  

1918- S-a născut Constantin Galeriu, preot ortodox, vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, disident anticomunist (d. 2003)  

Părintele Galeriu a fost o imagine emblematică a ortodoxiei româneşti, fiind întemniţat de două ori din cauza convingerilor religioase pe care le avea. După ce a fost eliberare a fost urmărit constant de Securitate, fiind acuzat că ar fi fost membru al Frăţiilor de Cruce legionare. În anul 1989, parintele Galeriu a fost atacat, legat şi bătut până în zorii următoarei zile. Sub pretextul unui jaf, regimul ceauşist a urmărit descoperirea de dovezi incriminatoare privind aversiunea acestuia faţă de orânduirea comunistă. Autorii agresiunii nu au găsit dovezi pentru a-l trimite după gratii. Imediat după Revoluţie a fost ales vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În tinereţe, părintele făcuse actoriei şi era tipul de om extraordinar de sincer, de bun. Uşor-uşor, oameni din toate colţurile oraşului şi ale ţării veneau să îl cunoască pe duhovnic, să stea de vorbă cu el şi să urmeze sfaturile spuse de acesta.

„Făcuse actorie în studenţie şi păstrase un pic de ştiinţa de actor, pe care o folosea cu placere şi cu dibăcie... De aici, şi o anume dialogare retorică sau semi-retorică: mâna susţinând mantia pe o parte, mâna prin barbă, mângâiatul şi prefiratul ei, atragerea atenţiei în timpul predicării, cu ambele mâini sprijinite la tâmple sau suspendate în aer...”, scria doctorul în teologie Costin Nicolescu, în urmă cu câţiva ani, în revista “Formula As”. 

Starea lui de sănătate a lăsat de dorit în ultimii ani de viaţă. Chiar şi aşa, o mulţime de oameni îi treceau pragul şi aşteptau binecuvântarea duhovnicului. În 2003, la 85 de ani a murit şi a fost înmormântat în curtea Bisericii Sfântul Silvestru din Bucureşti, unde a slujit multă vreme.

1945- S-a născut Goldie Hawn, actriță americană  

De la vârsta de trei ani a făcut balet și step, iar în 1995 chiar a făcut parte din distribuția baletului Spărgătorul de Nuci.

A debutat în 1961, cu rolul Julietei din piesa lui Shakespeare. A urmat o carieră promițătoare în dans, dansând Can Can la New York, la Texas Pavilion. Ca dansator profesionist însă a ajuns să lucreze efectiva mult mai târziu.

În cinematografie, unde a ajuns celebră, a primit pentru rolul din Floarea de cactus (1969), Premiul BAFTA pentru cea mai bună prestație feminină, Globul de Aur în 1970 pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundat și Oscarul în 1970 pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar, precum și o nominalizare la Globurile de Aur pentru cea mai promițătoare actriță, în anul 1970.

1954- S-a născut Adriana Șchiopu, actriță română, soția lui Dem Rădulescu

Marele actor Dem Rădulescu a fost căsătorit cu Paula Rădulescu, de care a divorţat, căsătorindu-se cu actriţa Adriana Şchiopu, împreună cu care are o fiică pe nume Irina.

Irina Rădulescu a călcat pe urmele părinţilor şi din 2011 este actriţă la Teatrul Mic. Dem Rădulescu a murit pe 17 septembrie 2000, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu.

Adriana şi Dem Rădulescu s-au cunoscut pe scenă şi în 1984 s-au căsătorit. Doi ani mai târziu, a venit pe lume Irina. Au fost fericiţi şi au format un cuplu de invidiat până în septembrie 2000, când marele actor a murit fulgerător.

Actriţa de teatru şi film Adriana Şchiopu s-a născut la 21 noiembrie 1954, la Galaţi.A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L.Caragiale", Facultatea de Teatru, promoţia 1980, secţia Arta Actorului, la clasa profesoarei Olga Tudorache, potrivit https://www.teatrulmic.ro.

Din 1977, a apărut, la Teatrul Mic, într-o gamă largă de roluri: Ruth în "Efectul razelor gama asupra anemonelor" de Paul Zinder, regia Cătălina Buzoianu, 1977; Liliana în "Zbor de sticleţi" de Dumitru Bobîrcă, regia Dem Rădulescu, 1979; Sonia în "Mitică Popescu" de Camil Petrescu, regia Cristian Hadji-Culea, 1984; Maria Vasiliu în "Mielul turbat" de Aurel Baranga, regia Silviu Purcărete, 1985; Lucietta în "Piaţeta" de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, 1990; Siro în "Mătrăguna" de Niccolo Machiavelli, regia Dan Micu, 1991; Myrrine în "Sfârşitul Troiei" de Walter Jens, regia Vlad Mugur, 1994; Phebe în "Cum vă place" de William Shakespeare, regia Nona Ciobanu, 1996; Andromaca în "Război cu Troia nu se face" după Jean Giraudoux, regia Florin Călinescu, 2007; Doamna Griffin în "Sex on the bici" de John Tobias, regia Nona Ciobanu, 2011; Miţa în "D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale, regia Dragoş Galgoţiu, 2014.

În privinţa rolurilor filme amintim: „Gustul şi culoarea fericirii" (1978), „Croaziera" (1981), „Duelul" (1981), „Grăbeşte-te încet" (1981), "Secretul lui Bachus" (1984), "Şantaj" (1984), „Cucoana Chiriţa" (1986), „Drumeţ în calea lupilor" (1988), „Divorţ... din dragoste" (1991), „Această lehamite" (1994), „A doua cădere a Constantinopolului" (1994), „Craii de Curtea Veche" (1995), „Faimosul Paparazzo" (1999), „Faimosul Paparazzo" (1999), „Mătrăguna" (2002), "Băieţi buni" (2005), "Vine poliţia!"(2008), "Undeva la Palilula" (2012), "Funeralii fericite" (2013), Theater Swing! (2017), Fructul oprit (2018) conform CineMagia.ro.