20 decembrie, ziua în care s-a născut Ion Mincu, întemeietorul școlii naționale românești de arhitectură VIDEO

La 20 decembrie 1852 s-a născut Ion Mincu, întemeietorul școlii naționale românești de arhitectură, iar în anul 1808 Andrei Șaguna, mitropolit ortodox al românilor din Ardeal.

1191: prima atestare documentară a cetății Sibiului

Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența Prepoziturii Sibiului, scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei.

Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1366, dar există și o mențiune mai veche a numelui Villa Hermanni (1223). În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus în marea invazie mongolă.

1808: s-a născut Andrei Șaguna, mitropolit ortodox al românilor din Ardeal

Mitropolitul Andrei Şaguna, pe numele său de mirean Anastasie, s-a născut în Mişkolţ (Miskolc) în Ungaria, la 20 decembrie 1808/1 ianuarie 1809, fiind fiul unui negustor macedonean.

Andrei Şaguna a susţinut şi s-a implicat în mişcarea revoluţionară a românilor transilvăneni din 1848-1849. La 3/15 mai 1848, în prima zi a Marii Adunări de la Blaj, episcopul Andrei Şaguna a fost proclamat preşedinte al Adunării alături de episcopul Ioan Lemeni (unit).

A doua zi, Adunarea a adoptat "Petiţiunea naţională", programul Revoluţiei române din Transilvania, care revendica, printre altele, dreptul românilor de a fi reprezentaţi în Dietă, dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie, emanciparea Bisericii Ortodoxe Române de sub jurisdicţia mitropoliei sârbeşti, desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire, libertatea cuvântului şi a tiparului, asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor, înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale, învăţământ de toate gradele în limba română, amânarea discutării în dietă a problemei "uniunii" Transilvaniei cu Ungaria până la convocarea unei adunări în care românii să fie reprezentaţi proporţional etc., conform "Istoriei României în date".

1852: s-a născut Ion Mincu, arhitect, întemeietorul școlii naționale românești de arhitectură

Ion Mincu, arhitect, inginer, profesor şi politician român, s-a născut la 20 decembrie 1852, la Focşani. A urmat Liceul Unirea din Focşani (1863-1871), apoi Şcoala Naţională de poduri şi şosele din Bucureşti (1871-1875), obţinând diploma de inginer.

A plecat la Paris, unde a studiat la Şcoala Naţională de Arte Frumoase (1877-1884), avându-i ca profesori pe Remy de Louanges şi J. Gaudet. Aici a obţinut diploma de arhitect. În 1883, a fost distins cu premiul Societăţii centrale a arhitecţilor francezi.

După o lungă călătorie de studii ce l-a purtat din Spania până în Constantinopol, s-a instalat în pe cont propriu în Bucureşti în 1884, afirmându-se în scurt timp ca un mentor al culturii şi artei naţionale, potrivit menţiunilor din "Dicţionarul universal al arhitecţilor" (Paul Constantin, Bucureşti, 1986).

În opera sa a cuprins însă o gamă variată de domenii, de la desenul de mobilier, la monumentul funerar şi restaurarea monumentelor istorice. O parte importantă a operei lui Mincu este alcătuită din clădiri de tipul vilei sau locuinţei reprezentative ale unor familii bogate - Casa Vitzu (1884, dispărută în urma lucrărilor edilitare din 1890-1895), Casa Lahovary (1886), Casa Monteoru (1889), Casa Vernescu (1889), Casa Robescu din Bucureşti (1890), Casa Robescu din Galaţi (1896), Vila Robescu-Sinaia (1897), Casa N.Petraşcu din Piaţa Romană (1904).

A realizat proiectele pentru Palatul Primăriei şi pentru Şcoala de Război din Bucureşti, proiectul de restaurare a Casei Monteoru (1887-1888), a decorat interiorul Palatului de Justiţie din Bucureşti (1890-1895). Către sfârşitul vieţii s-a dedicat restaurării Bisericii Stavropoleos din Bucureşti şi completări ansamblului cu un mic muzeu-lapidarium, cu o casă parohială şi clopotniţă (1904-1910).

Promotor al unui stil românesc în arhitectură, cunoscut şi ca arhitectură neo-românească, Mincu s-a remarcat printr-o serie de lucrări ce integrează arhitectura tradiţională românească: Şcoala Centrală de fete din Bucureşti (1890), Palatul Administrativ din Galaţi (1905-1906), Palatul Băncii Comerţului din Craiova (1906, terminat de C. Iotzu în 1916), cavourile lui Ghica, Cantacuzino, Gheorghieff din Cimitirul Bellu (1900-1904). Un loc aparte în opera sa îl ocupă lucrarea "Bufetul" din Şoseaua Kiseleff (1882-1892), în prezent restaurantul Casa Doina, realizată după un proiect destinat Expoziţiei internaţionale de la Paris în 1890.

1937: ultimul guvern înainte de dictatura regală

Partidul Național Liberal câștigă alegerile cu 1.103.352 de voturi, pe al doilea loc fiind Partidul Național-Țărănesc cu 626.612 de voturi, iar pe al treilea loc Partidul Totul pentru Țară cu 478.368 de voturi. Regele Carol al II-lea demite guvernul liberal și îl numește premier pe Octavian Goga. Va fi ultimul guvern înainte de dictatura regală.

1989: Nicolae Ceaușescu a calificat într-o intervenție televizată evenimentele de la Timișoara drept opera unor „huligani”, respectiv a unor „grupuri fasciste și antinaționale”.

2004: Jaful din Regatul Unit

Un grup de hoți au furat 50 de milioane de dolari în lire sterline de la Banca Nordică din Belfast, Irlanda de Nord.

Jaful este considerat unul dintre cele mai mari din istoria Regatului Unit.