17 septembrie: Un sfert de secol fără marele actor Dem Rădulescu. Cum şi-a căpătat porecla „Bibanu´”

Ziua de 17 septembrie marchează nu doar evenimente care au schimbat cursul istoriei, ci şi naşterea sau dispariţia unor personalităţi care şi-au lăsat amprenta asupra domeniilor în care au activat. Printre acestea şi marele actor Dem Rădulescu, de la moartea căruia se împlinesc 25 de ani.

1620: A avut loc Bătălia de la Țuțora

Între 17 septembrie și 7 octombrie 1620, s-a desfășurat una dintre confruntările importante ale începutului de secol XVII în Europa de Est: Bătălia de la Țuțora. Aceasta a opus Uniunea statală polono-lituaniană, sprijinită de ostași moldoveni, și Imperiul Otoman, sprijinit de Hanatul Crimeii.

Lupta s-a dat pe teritoriul Moldovei, pe malurile râului Prut.

În urma înfrângerii polono-lituanienilor, sultanul Osman al II-lea a decis să înlocuiască conducerea locală din Moldova, înscăunându-l pe Alexandru Iliaș ca domnitor, consolidând astfel controlul otoman asupra regiunii.

1630: A fost fondat orașul Boston

În 1630, coloniști puritani englezi au fondat orașul Boston, care avea să devină un epicentru al Revoluției Americane, aici având loc evenimente precum Masacrul din Boston și Boston Tea Party, care au alimentat lupta pentru independență.

De-a lungul istoriei sale, Boston s-a extins dincolo de peninsula Shawmut și a fost locul unor premiere istorice: aici s-a înființat prima școală publică din SUA, Boston Latin School (1635), și s-a inaugurat primul sistem de metrou american (1897).

1823: A murit cărturarul Gheorghe Lazăr, fondatorul învățământului în limba română în Țara Românească

Personalitate complexă a culturii române, pedagog, teolog, traducător și inginer, Gheorghe Lazăr a revoluționat educația în Țara Românească, punând bazele primei școli cu predare în limba română, Școala de la „Sfântul Sava” din București, în anul 1818.

Originar din Avrig, Gheorghe Lazăr a studiat în Cluj, Sibiu și Viena, fiind susținut de Biserica Ortodoxă, iar apoi a predat, a tradus lucrări pedagogice și a promovat ideea educației naționale într-o perioadă în care învățământul în limba română era inexistent în regiune.

1881: S-a născut poetul simbolist George Bacovia

George Bacovia s-a născut la Bacău, într-o familie modestă de comercianți, mediul în care și-a petrecut copilăria având un impact semnificativ asupra sensibilității sale artistice. Încă de la vârsta de șase ani, dovedește o înclinație pentru studiu, începând să învețe limba germană, o abilitate rară și valoroasă în epoca respectivă. Primele clase le urmează la Școala Primară Domnească nr. 1 din orașul natal.

Continuă apoi educația la Gimnaziul „Ferdinand” din Bacău, unde se face remarcat nu doar prin cunoștințele dobândite, ci mai ales prin talentul său artistic. Are o deosebită pasiune pentru desen și muzică, în special pentru vioară, manifestări timpurii ale spiritului său contemplativ și creativ.

După finalizarea liceului, în anul 1903, Bacovia scrie poezia „Liceu”, ca răspuns la un chestionar propus absolvenților de către Ministerul Educației.  În același an, se înscrie la Facultatea de Drept din București, dar preocupările sale artistice încep să-l absoarbă tot mai mult şi renunţă la studii.

Citește poezia „Plumb” într-una dintre serile literare organizate de cunoscutul poet Alexandru Macedonski, iar reacția publicului este una de puternică admirație. Un an mai târziu, revine în același cadru și recită poezia „Nervi de toamnă”, cu același impact emoțional. În această perioadă, colaborează cu revista „Arta” din Iași, consolidându-și astfel statutul de tânăr poet promițător.

În 1907, se înscrie din nou la Facultatea de Drept, de această dată în Iași, reîncepând studiile din anul I. Rămâne în acest oraș și în anul următor, timp în care continuă să publice în revista „Versuri”, devenită ulterior „Versuri și proză”, sub îndrumarea lui I.M. Rașcu.

În 1956, cu doar un an înainte de moarte, i se publică volumul intitulat simplu „Poezii”, o sinteză a sensibilității sale artistice.

George Bacovia se stinge din viață pe 22 mai 1957, în locuința sa din București, lăsând în urmă o operă poetică profundă, melancolică și inconfundabilă, ce va influența generații întregi de cititori și poeți.

1959: Primul zbor al avionului experimental North American X-15

Pe 17 septembrie 1959, a avut loc primul zbor al avionului North American X-15 – un aparat hipersonic cu motor-rachetă, parte din programul de testare X-plane al NASA și al Forțelor Aeriene ale SUA.

X-15 a stabilit recorduri impresionante: viteză maximă de 7.274 km/h și altitudini ce au depășit granița spațiului cosmic. A contribuit direct la dezvoltarea viitoarelor nave spațiale și a format o generație de piloți considerați astronauți.

2000: A murit îndrăgitul actor de comedie Dem Rădulescu

Pe numele său real Dumitru Rădulescu, cel care avea să devină un simbol inconfundabil al teatrului și filmului românesc s-a născut la 30 septembrie 1931, în orașul Râmnicu Vâlcea.

Deși copilăria sa a coincis cu vremuri tulburi (perioada dintre cele două războaie mondiale și anii dificili care au urmat), actorul își amintea mereu cu nostalgie de orașul natal, evocând cu drag atmosfera caldă din sânul familiei sale.

Originile poreclei „Bibanu’”

Dem Rădulescu provenea dintr-o familie de comercianți, alături de alți doi frați. Tatăl lor, un om harnic și activ în viața economică a orașului, a început cu o mică cojocărie, unde producea cojoace brodate, căciuli și pieptare deosebit de apreciate.

Din păcate, afacerea s-a prăbușit după ce acesta s-a implicat în politică, fiind membru al Partidului Liberal. Ulterior, a condus secția de pescărie din cadrul unei cooperative denumite „Federală - Cozia”, situată în Piața Centrală a orașului, în apropierea Halei, clădire de patrimoniu care încă mai funcționează și astăzi ca piață alimentară.

Porecla „Bibanu” nu i-a aparținut inițial lui Dem, ci fratelui său mai mare. Actorul povestea că acesta a adus la școală un pește (un biban) pentru un profesor care voia să-l folosească la o lecție demonstrativă. De atunci, elevii i-au spus „Bibanu’”, iar când Dem a crescut, i s-a atribuit numele de „Fratele lui Bibanu’”.

Cu timpul, porecla s-a „lipit” de el atât de bine, încât a devenit o marcă personală şi a ajuns chiar să apară pe afișele spectacolelor liceale cu numele de „Rădulescu-Bibanu’”.

„După ce am intrat la Teatru, m-am pomenit într-o zi că un student din anul III, vâlcean de-al meu, Emil Reisenauer, striga după mine: «Mă, Bibanule!» Și parcă a dat cu flit... Că Bibanu’ am rămas”, mărturisea Dem Rădulescu într-un interviu.

Până la finalul vieții, prietenii apropiați îl alintau „Bibu”.

De la box la teatru

După terminarea liceului, Dem Rădulescu se afla în fața unei decizii care avea să-i schimbe radical destinul: să urmeze o carieră în boxul de performanță, sport la care era foarte talentat,sau să se dedice actoriei, marea sa pasiune.

A ales scena, decizie care l-a transformat într-unul dintre cei mai iubiți actori ai generației sale.

Debutul său artistic a avut loc la vârsta de 17 ani, în cadrul unui bal organizat de fanfara gării, unde a susținut un moment actoricesc care i-a adus primele aplauze. Mai târziu, a fost admis la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC) din București, pe care l-a absolvit în 1954. Tot atunci a avut loc și debutul său pe scena Teatrului Național din București, una dintre cele mai importante instituții de cultură ale țării.

Cariera şi viaţa personală

În 1956, Dem Rădulescu a obținut Premiul I pentru interpretarea rolului „Rijikov” în piesa Steaguri pe turnuri, în cadrul unui concurs dedicat tinerilor actori. Talentul său nativ și prezența scenică inconfundabilă l-au adus în atenția regizorului Sică Alexandrescu, cel care i-a oferit ocazia de a-și începe cu adevărat cariera.

De-a lungul timpului, s-a remarcat printr-o versatilitate rară. Deși a fost asociat adesea cu rolurile de comedie, în special din piesele lui I.L. Caragiale (O scrisoare pierdută, Conu Leonida față cu reacțiunea, D’ale Carnavalului), actorul a demonstrat o profunzime remarcabilă și în alte tipuri de interpretări.

A jucat în peste 30 de filme și producții de televiziune, unele devenite cult: Veronica, seria B.D., Astă seară dansăm în familie, Fram, A doua cădere a Constantinopolului, Secretul lui Bachus, Titanic vals, Cucoana Chirița, Eu, tu și… Ovidiu, Neamul Șoimăreștilor, Primăvara bobocilor, Un surâs în plină vară.

Dem Rădulescu a fost căsătorit mai întâi cu Paula Rădulescu, de care, însă, a divorțat. A doua sa soție a fost actrița Adriana Șchiopu, alături de care a avut o fiică, Irina Rădulescu, care a moștenit pasiunea artistică a părinților și, în anul 2011, a devenit actriță la Teatrul Mic din București.

Marele actor s-a stins din viață în 17 septembrie 2000, în mod neaşteptat. Potrivit mărturiei colegei și prietenei sale, Stela Popescu, Dem Rădulescu se întorsese recent dintr-un turneu și fusese invitat de niște prieteni veniți din Germania să îi însoțească într-o excursie la Telega, unde aceștia aveau o casă.

La un moment dat, grupul a început să urce un deal nu foarte abrupt, dar Dem Rădulescu, care avea probleme de sănătate și fusese avertizat de medici să evite efortul fizic, s-a oprit și a respirat adânc. Ultimele lui cuvinte au fost: „Mă, da’ ce aer tare!”. Apoi a căzut brusc și, din păcate, nu a mai ajuns în viață la spital.

2017: A murit cunoscutul antrenor de handbal Lascăr Pană

Lascăr Pană a fost o figură marcantă în handbalul românesc, atât la nivel de club, cât și la cel internațional. A condus echipa Minaur Baia Mare către multiple trofee, inclusiv Cupa IHF și campionatul național.

A obținut rezultate notabile și cu echipa națională, printre care medalia de bronz la Olimpiada de la Moscova din 1980. A antrenat și echipe din străinătate, aducând handbalul românesc în prim-planul competițiilor internaționale.

S-a stins din viață în 2017, la doar trei zile după ce a împlinit 83 de ani.

2024: Atacul cu pagere-capcană din Liban

Pe 17 septembrie 2024, Libanul a fost scena unui incident fără precedent, atunci când mii de pagere purtate de membri ai grupării Hezbollah au explodat simultan, producând panică şi haos. Cel puțin 12 persoane au murit, iar peste 2.800 au fost rănite.

Acțiunea, nerevendicată oficial, a fost atribuită de Hezbollah serviciului israelian de informații, Mossad.