Exclusiv Reforma gărzilor în spitale. Ministrul Sănătății: Vor fi trei categorii noi de plată și implementăm teleradiologia

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat, marți, la „Interviurile Adevarul”, cum  pregătește sistemul medical din România pentru o reformă structurală a timpului de lucru, menită să combată epuizarea cronică a personalului. Oficialul a detaliat planul pentru introducerea gărzilor de 12 ore și reorganizarea activității pe trei categorii distincte de urgență. 

„Anul 2026 va însemna anul în care România va putea să își trateze marii arși acasă”, a precizat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, la „Interviurile Adevărul”, vorbind despre bugetul pe sănătate de anul acesta. 

Potrivit ministrului, „vorbim pentru prima dată în ultimii 35 de ani când vom da în folosință spitale noi”, context în care execuția spitalelor nu poate fi oprită. 

El și-a exprimat speranța că bugetul ministerulului va fi unul „suficient ancorat în realitate, astfel încât sistemul să poată funcționa și pacienții să nu sufere”

„Sunt convins că Ministerul nu va avea un buget mai mic decât cel executat la finalul anului trecut. Undeva la 26 de miliarde de lei pentru Ministerul Sănătății și la 81 de miliarde de lei pentru Casa națională de Pensii. Alocarea inițială a fost mai mică”. 

Ce spune despre reducerile de cheltuieli

Întrebat cu privire la reducerile de cheltuieli pe care trebuie să le facă toate ministerele, Rogobete a precizat: „Am speranțe că lucrurile mai pot fi nuanțate și cred că este nevoie de o nuanțare, pentru că, în primul rând, sistemele nu seamână între ele. Particularitățile de la Sănătate nu se regăsesc la Apărare, la Interne, în administrația publică. 

Ori a aplica o măsură în mod egal pentru toate sistemele, din punctul meu de vedere, cred că este o greșeală, dar am convingerea că prin dialog și prin echilibru ele pot fi nuanțate și aplicate corect”. 

Schimbări privind modul de lucru al spitalelor 

„O schimbare la 180 de grade a modului în care se produc gărzile în România”

Explicând diferențele orelor de muncă între medici de aceeași specialitate, ministrul a precizat că există un consens pentru o schimbare. „Noi avem o problemă cu gărzile. Nu este doar în România, nu a apărut acum. Ani de zile s-a preluat această problemă. Am propus o schimbare la 180 de grade a modului în care se produc gărzile în România. Am ajuns la un consens. Am propus ideea de a avea gărzi de 12 ore. Inceputul va fi pentru spitalele de urgență, apoi pentru specialitățile unde gradul de epuizare este mai ridicat. O a doua modificarea este realizarea gărzilor pe 3 categorii, gardă la domiciliu, de monitorizare și gardă de urgență”, a spus acesta, precizând că modificările legislative sunt în lucru. 

Tarifele sunt încă negociate, însă ministrul a precizat că garda de urgență va avea cel mai ridicat tarif, iar garda la domiciliu se va calcula din procent din garda de monitorizare, iar dacă medicul este chemat de acasă, pentru acea zi se calculează la tariful gărzii de urgență. 

„Resursa umana în sănătate este o problemă peste tot. Ea trebuie tratată cu seriozitate și cu echilibru. Acum, dacă vorbim despre radiologie, aici lucrurile sunt puțin diferite, pentru că radiologia este o specialitate înalt tehnologizată, cel puțin în ultimii ani. Am discutat cu mai mulți medici, inclusiv cu societățile profesionale și cred că a ajuns momentul ca România să implementeze un program de teleradiologie”, mai spune ministrul.

Potrivit explicațiilor ministrului, în urma investigației, imaginile ar urma să fie transmise către un spital care are personal mai mare, unde un medic radiolog va interpreta imaginile și le va transmite. 

Potrivit ministrului, recent, au fost organizate concursuri pentru posturi în spitale județene, care nu au fost ocupate.  

Întrebat cum își explică acest lucru, ministrul a precizat: „Mi-e greu să explic, tocmai din această cauză încercăm să găsim variante prin care să stimulăm. Este o chestiune și de viață socială și de oportunitățile pe care le oferă localitatea respectivă pentru cetățeni. din păcate, în multe state din UE se întâmplă”. 

„Ultimele cifre arată o scădere abruptă a numărului de medici care părăsesc România”

„Ultimele cifre arată o scădere abruptă a numărului de medici care părăsesc România și foarte mulți se întorc acasă”, a mai precizat minsitrul. „De ce se întâmplă asta? Salariile au crescut destul de mult, sunt oarecum comparabile cu multe zone, spitale din UE, pe de o parte. pe de altă parte, infrastructura s-a schimbat semnificativ, programele de finanțare au crescut, au cu ce să lucreze”, a continuat Alexandru Rogobete.  

Totoadată, el a subliniat că, în opinia sa, „în următorii ani, sistemul de sănătate din România poate fi unul mult mai bun pentru pacienți, dar și pentru personalul medical”. 

Care sunt specializările cu deficit de personal

„Noi avem anumite specialități care sunt considerate critice: cardiologie, neurologie, ATI, medicină de urgență, medicină de familie, pediatrie în anumite locuri. 

Sunt regiuni în care deficitul este pentru cardiologie, sunt regiuni în care deficitul este pentru pediatrie, sunt regiuni în care ce este general valabil și unde avem o presiune în sistem, și sigur că ea trebuie rezolvată rapid, este zona de medicină de urgență, zona de medicină de familie. Aici sunt, aș putea spune, cele mai afectate”, a mai explicat ministrul.

Rezolvarea problemei resursei umane din spitale nu poate fi făcută însă fără o strategie care este în lucru, spune ministrul: „Tocmai din acest motiv, prin PNRR, încă din anul 2023, am început un proiect pentru realizarea Registrului Național al Profesoriștilor în Sănătate. Este un registru în care, un fel de revisal, dar dedicat sănătății, în care fiecare spital va introduce toate datele demografice și caracteristice pentru personalul medical și de-abia atunci vom avea, vom putea anticipa și vom putea gândi o strategie a resurselor umane corectă, transparentă, bazată pe realitatea din spitale”.

„De ce suntem în punctul ăsta? Pentru că, ani la rând, și aici nu vorbesc de ultimii 3-5 ani, vorbesc de ani la rând, locurile au fost scoase din pix, după ureche, după estimări, după tot felul de estimări care n-au legătură cu realitatea și iată că am ajuns acum în punctul în care să constatăm că poate avem prea mulți dintr-o anumită specialitate, nu contează care, și insuficienți din altă specialitate.

Acum, la Ministerul Sănătății, în ultima lună, am început o analiză la nivelul tuturor spitalelor, o voi face publică, în care am cerut de la nivelul fiecărui spital câți medici sunt angajați, ce vârsta au, pe intervale, pentru a putea, anul acesta, să adaptăm locurile în funcție de o realitate”, a mai explicat Alexandru Rogobete.

Modificări privind rezidențiatul 

Modificările aduse includ și rezidențiatul: „Cred că avem multe de reformat în zona rezidențiatului, care, din punctul meu de vedere, este depășit. Și cred că anul 2026 este anul în care se poate face această regândire a resursei umane în sănătate și a rezidențiatului.

Nu vreau să inventăm apa caldă. Am vizitat mai multe țări europene. Vreau să luăm modelul de acolo și să-l adaptăm realității de la noi. Cred că...Nu vreau nici să mă antrepronunț pentru că se poate interpreta, până nu am un act normativ construit, dar evident că este nevoie de o regândire și de o reașezarea modului în care se desfășoară rezidențiatul, a modului în care se dă examenul de rezidențiat, a modului în care se repartizează resursa umană în rezidențiat și reformă, care trebuie să țină cont de realitatea sistemului”. 

De asemenea, modificările legislative aduc și mai multe instrumente administrative pentru managerii unităților sanitare. 

Întrebat de ce crede că unii medici și-au pierdut empatia, ministrul a răspuns că nu poate da un răspuns, însă a precizat că, în opinia sa, acest lucru este valabil peste tot. „Nu pot să răspund la întrebarea asta. Ține de structura omului. Cred că nu e valabil doar la medici. E valabil și la avocați. E valabil și la oriunde până la urmă. A fi om, a avea un comportament corect, uman, natural, ține de fiecare în parte. Însă a fi empatic nu este o alegere, este o obligație”.

„Zona de oncologie este o zonă destul de protejată”

Cu privire la bolnavii oncologici, Rogobete a precizat că „sistemul de sănătate, în ultimii ani de zile și în ultima perioadă, a investit mult în zona de oncologie. Și vă dau câteva exemple. Perioada 2022-2024 s-au construit 12 centre de radioterapie la nivel național în sistem public. De când sunt eu ministru, în septembrie au fost introduse 41 de molecule noi, unele inovative în lista de compensate, dintre care peste 50% sunt pentru zona de oncologie.

Apoi programele de screening și prevenție pentru cancer pe care le-am demarat și care încep într-un final apoteotic să funcționeze tot mai bine. Apoi, pacienții care sunt inclusi în programele naționale de oncologie, beneficiază de diagnostic, tratament și așa mai departe, indiferent dacă sunt sau nu asigurați. Deci zona de oncologie este o zonă destul de protejată, aș putea spune, în România”.

Ministrul a comentat și un proiect depus recent în Parlament de un senator POT, care prevede introducerea unei coplăți de 5% din valoarea serviciilor medicale decontate de CNAS pentru adulții bolnavi de cancer. 

„Am văzut și eu acea inițiativă legislativă. Nu arată decât înconștiență administrativă. Este făcută de cineva care nu înțelege sistemul. Se vede acest lucru din modul în care s-a pus problema. Vă asigur că Ministerul Sănătății niciodată nu va aproba o asemenea inițiativă, din contră. Noi am încercat, prin toate măsurile pe care le-am luat, să protejăm pacienții oncologici, să aducem mai multe resurse terapeutice pentru ei, nu să intervenim într-un domeniu în care lucrurile sunt evidente, clare și nu cred că este cazul de așa ceva. Exclus ca Ministerul Sănătății să susțină vreodată o asemenea inițiativă”.

Medicamentele de pe piața neagră, „o provocare”

Referitor la medicamentele pentru slăbit comercializate pe internet, chiar pe platforme precum Tik Tok, ministrul a precizat că „este grav ceea ce se întâmplă. E o provocare tot mai mare pentru Ministerul Sănătății. Noi, prin Inspecția Sanitară de Stat, monitorizăm aceste produse, le verificăm, le certificăm, le reautorizăm. E un întreg proces. Apar tot mai multe. 100% din ele sunt pe piața neagră. Controlul este greoi. (...)

Sfatul meu sau apelul meu public către oameni, către cetățeni, este să nu consume produse farmaceutice, indiferent de forma lor de prezentare, că sunt tincturi, că sunt uleiuri, că sunt pilule. (...) Eu eram pe toate reclamele mă rog, care, pentru un produs, pentru potență. (...) Este o provocare. Dezinformarea, în general, este o provocare pentru toți și pentru sistemul de sănătate”.

Plafonele pentru analize „ar trebui să crească”

„Plafonul nu există la spitalele publice. Această problemă există în cazul altor laboratoare. părerea mea este că acest plafoane trebuie crescute, nu le-am crescut de ani de zile. Eu cred că, odată cu economiile din sistem vom puteam crește treptat și plafonul pentru analize”, a mai spus ministrul. 

Pe site-ul ministerului au fost publicate în decembrie, în transparență decizională, pentru prima dată, primele programe de screening pentru cancerul de sân, de col uterin și de prostată. 

Problema căldurii din spitale

Potrivit ministrului încă sunt probleme cu căldura în spitalele legate la rețeaua centralizată din București. 

„Avem o soluție și am propus-o deja. Pentru început, pentru spitalele de urgență, spitalele mari, spitalele care nu pot fi închise peste noapte și de unde pacienții nu pot fi redirecționați în altă parte, să investim și să înființăm centrale termice proprii, astfel încât aceste spitale să nu mai fie dependente de sistemul centralizat și să aibă o oarecare autonomie din punct de vedere termic și energetic”, a explicat el. 

Propuneri pentru asigurarea autonomiei spitalelor

Întrebat dacă spitalele din România ar face față unei pene de curent majore, ministrul a precizat că „o parte da, o parte nu”. „Toate au generatoare electrice, doar că cele mari pot funcționa 24 de ore, cele mici mai puțin, ar fi o problemă importantă”, a mai precizat ministrul, arătând că există scenarii de urgență. 

„Am discutat și am avut o discuție aplicată bună cu doctorul Raed Arafat, cu domnul secretar de stat, cu care eu am o relație foarte bună și o colaborare excelentă și-i mulțumesc, ca pentru spitalele strategice de urgență mari, repet, cele care nu pot fi închise, cele care nu pot redirecționa pacienții niciunde, să avem oarecare autonomie pentru energie electrică, pentru apă potabilă, pentru căldură, pentru apă caldă. Concret, suplimentarea generatoarelor de energie electrică pentru aceste spitale, realizarea și investiții în centrale termice proprii și, pentru că am avut experiența din Prahova, un alt proiect pe care doresc anul acesta să-l facem este instalarea de bazine de apă potabilă pentru aceste spitale, care să poată funcționa măcar 24 de ore, dacă nu chiar 48, atunci când rețeaua este indisponibilă”, a mai spus ministrul.