Exclusiv Emil Hurezeanu, la Interviurile Adevărul, despre relația cu SUA, după instalarea lui Trump: „Am încercat toate posibilitățile de contact cu americanii”

Fostul ministru de Externe, Emil Hurezeanu, prezent la Interviurile Adevărul, conturează tabloul politic internațional și explică ultimele mișcări în plan politic extern. Totodată, oferă indicii cu privire la relația României cu SUA de la preluarea celui de-al doilea mandat al lui donald Trump. §Am încercat toate posibilitățile de contact cu americanii. Mai toți europenii nu au intrat în contact direct pănâ la prima reuniune NATO”, explic[ acesta cu privire la mandatul s[u din guvernul Ciolacu 2. 

Dondal Trump „nu și-a schimbat felul de a fi”

Donald Trump „nu și-a schimbat felul de a fi”, spune fostul ministru de Externe. Totuși, posibilitatea acestui președinte de a ține cont de reacții se conturează tot mai mult, explică acesta, un semn că este un „du-te -vino”:

„El anunță direct, fără niciun fel de menajament lucruri, dar nu rămâne acolo, în anumite situații face doi-trei pași înapoi. (...) Este personajul care nouă ni se pare foarte strident și care nouă ni se pare dintr-o altă lume”.

Majoritatea americanilor nu îl susțin pe Donald Trump în privința mai multor subiecte, mai spune fostul ministru de Externe, indicând că președinții pierd de obicei alegerile de la mijlocul mandatului, astfel că Trump ar urma să rămână fără majoritate în Camera Deputaților. 

El face și o comparație între șeful SUA și șeful de la Kremlin. „Trump dă înapoi pentru că este un lider democrat, ales în mod democrat. (...) Putin este un vechi samurai și în același timp membru al seraiului de putere. (...) Este combinația între politică și KGB în perioada Uniunii Sovietice. (...)

Aici, ca și în China, resursele se mobilizează mai ușor și președinții apar ca oameni care pot să facă tot ce vor fără să dea explicații”. 

Trump are „două sarcini”

„În interiorul Maga este o tensiune între antisemiți și anti-antisemiți. Există oameni care cred pănâ la capăt în trump, dar care nu sunt de acord cu ceilalți, care încurajează o atitudine mai distanță, dacă nu chiar critică cu Israel și care din când în când au accese antisemite. Acest mic conflict va evolua. E clar că Trump însuși, cu conducerea centrală, prin membrii familiei, nu încurajează de fel antisemitismul”, indică fostul ministru.  

Acolo sunt mici semințe de posibile tensiuni. Prin trecerea timpului se pot acutiza. din cauza asta, Trump are două sarcini: să-și respecte angajamentul față de marele electorat american, trumpist, republican, democrat, ce o fi, adică inflația mică, e cazul, creșterea economică mare, e cazul, presiunea locurilor de muncă, nu e cazul, mulțumirea socială, iar nu este cazul”, mai explică fostul ministru.  

Ce spune despre relația cu România 

„Exista după inaugurarea președintelui Trump această impresie că nu facem parte dintre favoriți, pentru că această falangă ideologică, ultraofesnsivă, Maga, din jurul președintelui Trump, avea afinități pentru forțele care pierduseră alegerile în România, pentru toate forțele antieruropene, evit să le numesc extremiste, pentru că noțiunile sunt aproape depășite. (...) 

Există și alte forțe suveraniste din Europa care nu au înțeles deloc ceea ce s-a întâmplat în Venezuela cu capturarea președintelui Maduro, și cu atât mai puțin ceea ce s-a întâmplat în Groenlanda, pentru că rațiunea de a fi a suveranismului este - make America great again, make Romania great again -  nu ocupa altă țară, ocupă-te de ceea ce ți-ai propus”.

Referitor la retragerea trupelor de pe teritoriul României, fostul ministru precizează: 

„Așteptam cu toții ceea ce se numește Strategia de apărare națională. prima dată este emisă de administrația, s-a întâmplat la finalul anului, cu întârziere de câteva luni, iar acum, la începutul anului a venit și strategia emisă de pentagon, în mod concret, acolo sunt observații destul de critice”.

Cu privire la întâlnirea care se pregătește între președintele Nicușor Dan și șeful SUA, acesta explică: „Reproșurile care ni s-au făcut și care probabil aveau justificare, nu aveau acoperire în realitate. la nivelul meu, așa cum puteam acționa atunci, în acel guvern de coaliție, format doar din două partide, condus de Ciolacu și care era complet lipsit de nuanțele trumpismului, care încep să se identifice acum, am încercat toate posibilitățile sau multe posibilități de contact cu americanii. și în întâlnirile de la Munchen. Nimeni nu știa ce urmează. Toată lumea a fost șocată când Vance a criticat Europa și a folosit patru cazuri: UK, Germania, Franța mai puțin, dar România, în orice caz. 

Mai toți europenii nu au intrat în contact direct cu membrii administrației Trump, pănâ la prima reuniune a Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de Externe, când  a apărut Rubio. Am avut o discuție atunci cu Rubio. Discuțiile au fost și pe canale, să zic nepublice. Au existat discuții pe care niciodată nu le-am contrazis. Dimpotrivă, eu am fost contrazis în demersurile mele, care nu erau întrutotul cunoscute, de primul ministru și de alți observatori poate prea grăbiți. Toate aceste contacte s-au făcut cu fonduri de investiții apropiate Administrației Trump, cu membri ai echipei Trump, cu autori, ideologi din seraiul de reflecție ideologică care a făcut posibil trumpismul”, inclusiv un român stabilit în SUA, explică fostul ministru. 

Marea problemă a româniei a fost la acel moment faptul că era între episodul alegerilor anulate și episodul alegerilor posibile, cu rezultate probabile:

„În această atmosferă, cu doar două partide la guvernare, cvasi-opuse și cu o opoziție mai puțin simplă. Era un câmp de tensiuni între acești doi poli. S-au bazat mult cei care făceau opoziție atunci, pe faptul că în doar câteva luni se poate ntâmpla orice, nu veniseră toate explicațiile, nici acum, legate de anularea alegerilor. Nu știam cât de mult se pot apropia cei din opoziția cu semn pro-trumist de MAGA. Cine va fi, dacă vor fi recunoscute (n. r. - alegerile prezidențiale)”.

Ar trebui reînviată ideea emisarului

„Au existat acești oameni, nu doar domnul Sprânceană, care are rolul lui, o spun cu tot respectul. Și domnul Ponta a jucat un astfel de rol. Sunt și alții. Emisarii care ajung acolo și care pot transmite mesaje balansate, non-ideologice, non-partizane, nu în numele unui anumit grup, ci în numele intereselor României, este întotdeauna binevenit”, mai completează fostul ministru. 

Totuși, notează că, în opinia sa, este potrivită o altă variantă: „Eu cred că, în astfel de cazuri, așa cum are și Franța, ar trebui să fie constituit un grup de lucru, care să fie un fel de forum transatlantic, consiliu, al nostru. (...)  Poate fi un șef de comisie care e profesor, dar e bine să aibă și o funcție politică, să primească această însărcinare specială, să coordoneze eforturile diplomatice, deloc ale ministerului, care are alte paliere, ci ale societății civile, economice, academice. Să foloseacă instrumente diferite și suplimentare”.  

***

De la diiscuțiile privind Groenlanda, care au generat tensiuni între SUA și UE, la acordul Mercosur, trimis săptămâna trecută de plenul Parlamentului European la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fostul ministru de externe explică într-un interviu pentru „Adevărul” poziția României în calculele făcute pe plan internațional. 

Cine este Emil Hurezeanu

Emil Hurezeanu a fost ministru de Externe în Guvernul Ciolacu 2, fiind instalat în funcție în decembrie 2024, după ce i-a luat locul fostei ministre de Externe, Luminița Odobescu, care a fost în funcție din iunie 2023, în guvernul Ciolacu 1.

În perioada 2015-2021, fostul ministru a fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Federală Germania, iar în perioada iunie 2021 - decembrie 2024 a fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Austria.

În curs de actualizare