Video Alexandru Muraru, la „Interviurile Adevărul”: Parlamentul ar putea bloca deciziile executivului în cazul unui guvern minoritar

Deputatul PNL Alexandru Muraru a avertizat la „Interviurile Adevarul ”asupra riscurilor pe care le-ar aduce un guvern minoritar, subliniind puterea de control a Parlamentului atât în privința demiterii cabinetului, cât și a modificării ordonanțelor de guvern. Deși exclude varianta unei crize de guvern și spune că actualul Executiv ar putea continua până la rotativă, Muraru atrage atenția că o majoritate fragilă ar face reformele aproape imposibile și ar expune deciziile Executivei unei presiuni politice constante. El a vorbit și despre șefia Serviciilor Secrete.

„O reconfirmare” a premierului Ilie Bolojan 

Votul dat luni seară în ședința conducerii PNL reconfirmă poziția premierului Ilie Bolojan, a explicat Alexandru Muraru:

„47 dintre ei votează și acordă încredere lui Ilie Bolojan. Înseamnă că acesta se bucură de o susținere covârșitoare în Partidul Național Liberal, care nu lasă loc de interpretări. Deci eu cred că acest vot a funcționat ca o reconfirmare a lui Ilie Bolojean la jumătatea mandatului său de președinte și acest lucru l-a mai făcut Ilie Bolojan în acest mandat de când a venit la București ca președinte al Partidului Național Liberal”.

Potrivit acestuia, de fiecare dată, votul a fost secret. 

Ce spune despre discuțiile cu primarii

Referindu-se la județul Iași, liderul liberal a punctat că „problemele acestor primari nu sunt generate de deciziile Guvernului Bolojan. Ele sunt niște acumulări istorice de lipsă de decizii pe care guvernele de-a lungul timpului au refuzat să le ia. Spre exemplu cum e această chestiune legată de taxele și impozitele locale. Păi această obligație a noastră ca țară a fost evitată de guvernul Ciolacu prin amânarea luării acestei decizii, pentru că 2024-2025 au fost niște ani electorali. E adevărat, am făcut parte din guvernul Ciolacu, dar felul în care Marcel Ciolacu a condus guvernul, să știți că nu a avut nicio legătură cu felul în care Nicolae Ciucă a condus guvernul. Adică niciodată, spre exemplu, Nicolae Ciuca nu a trecut peste un aviz al Ministrului de Finanțe. Dacă se spunea că nu sunt fonduri, acel proiect nu era adoptat. Marcel Ciolacu ce făcea? Îi spunea Ministrului de Finanțe că nu îl interesează. (...)

Nemulțumirea acestor primari vine și din faptul că măsurile au fost adoptate într-un interval scurt, iar ei trebuie să le explice oamenilor. În plus, instinctul lor politic joacă un rol, pentru că majoritatea dintre ei și-au făcut promisiuni în campanie și au vorbit despre proiecte, astfel că, inevitabil, se gândesc și la perspectiva electorală din 2028, mai arată liberalul.

Se pregătește guvernul minoritar? 

Guvernul minoritar este un pericol, subliniază Alexandru Muraru, indicând puterea pe care o are parlamentul, atât privind demiterea guvernului, cât și modificarea ordonațelor date de acesta. 

„România a mai trecut prin asemenea situații, nu-și dorește sub nicio formă nimeni și nici eu nu-mi doresc acest lucru, aproape că exclud cu totul această variantă, pentru că ar fi o variantă aproape sinucigașă pentru această țară. România, repet, a experimentat acest lucru și pe vremea guvernului Tăriceanu, chiar cred că trei ani, a funcționat cu o susținere de doar 20% în Parlament. A funcționat și mai recent, spre exemplu, în momentul în care Ludovic Orban a devenit prim-ministru din noiembrie 2019. Și guvernul a funcționat, deci sunt unii colegi care opinează că acest lucru este posibil prin anumite permutări parlamentare, prin formarea unor noi grupuri parlamentare sau a unor colegi din parlament care ar putea susține, în ciuda voinței partidelor din care fac sau au făcut parte, un asemenea guvern minoritar.

Dar acest lucru ar fi, evident, o piedică în calea reformelor, pentru că dacă noi facem aceste lucruri atât de greu acum, când această coaliție are peste 70% susținere în Parlament, gândiți-vă ce ar însemna un guvern care să fie șantajat la fiecare în fiecare săptămână, mai ales că parlamentul, poate puțină lume știe lucrul ăsta, are un instrument foarte important”.

Dincolo de moțiunile simple sau de cenzură, care exercită o presiune constantă asupra guvernului sau a oricărui ministru, mai există acest mecanism parlamentar pentru ordonanțele de guvern: la 5 zile după ce sunt adoptate, ele ajung în Parlament, fiind o obligație constituțională. Asta înseamnă că Parlamentul poate, din propria inițiativă, să respingă complet ordonanța și efectele ei, să o modifice parțial sau să o aprobe așa cum a fost emisă de guvern, aproape săptămânal. Prin urmare, o decizie luată la nivel executiv poate fi schimbată sau eliminată în totalitate de Parlament., completează Muraru.

El a exclus plecarea premierului sau a vreunui partid din Guvern, fiind de părere că Executivul poate continua în forma actuală până la rotativa guvernamentală: „Ilie Bolojan va rămâne la conducerea acestei guvernări, și în coaliție în această formulă, cred că nu mai există niciun fel de impediment ca să facem acea rotativă în mai anul viitor și ca să ducem programul de reforme așa cum este el”. 

Acuzații de legături între PSD și partidele suveraniste

Muraru a afirmat că există, în mod realist, posibilitatea ca PSD să ajungă la un moment dat să formeze un guvern împreună cu AUR. El a făcut această precizare în contextul discuției despre schimbarea denumirilor grupurilor parlamentare ale SOS România și POT din Senat și Camera Deputaților.

În context, Muraru a indicat posibile elemente de legătură între AUR și PSD: „Domnul Peiu este punctul de contact PSD din AUR și el, dacă acest lucru se va întâmpla, eu nu-mi doresc ca acest lucru să se întâmple și cred că va fi, cred că va fi o mare problemă sau o problemă finală a PSD-ului în raport cu propriul electorat dacă va face acest lucru. Deci eu cred că domnul Peiu va juca un rol important acolo și în continuare nu știu dacă el are o legătură directă cu conducerea PSD sau cu anumiți oameni din PSD, dar el a fost parte din echipa lui Adrian Năstase și a avut de-a lungul timpului legături pe care nu le ascunde cu Partidul Social Democrat. Deci aceste lucruri sunt evidente, sunt clare. Repet, sper că acest lucru să nu se întâmple, deși vă spun că de-a lungul timpului PSD a mai făcut această greșeală în anii 90, când s-a aliat cu cu PRM și cu PUNR în 1992 și a susținut acel guvern Văcăroiu și sigur rezultatele le-am văzut, că în 1996 PSD a pierdut pentru prima dată după 1989 guvernarea”.

Pachetul de solidaritate al PSD, „un joc de comunicare”

Alexandru Muraru a vorbit și despre cel mai nou pachet de măsuri propus de PSD, cerut înainte de aprobarea bugetului de stat pe 2026. Liberalul este de părere că social-democrații fac un „joc de comunicare”, pentru că nu există resurse. 

„PSD știe foarte bine că resurse nu există. PSD face un joc de comunicare și un joc foarte periculos cu această țară și în interiorul coaliției, pentru că știe foarte bine că și PNL și USR și întreaga coaliție și noi toți ne dorim să creștem pensiile, să creștem salariile, să dăm ajutoare pentru energie și așa mai departe, dar nu poți să faci aceste lucruri când nu ai de unde și să intri cu țara într-o situație și mai gravă, poate să putem intra foarte ușor, dacă aceste lucruri se scapă de sub control, pe modelul Greciei”, a explicat Muraru. 

Șefii SRI și SIE

Muraru a spus că nu crede că liderii PSD și PNL vor încerca să impună direct nume în discuțiile cu președintele Nicușor Dan pentru conducerea serviciilor secrete, dar a recunoscut că este posibil ca aceștia să recomande persoane din partidele lor.

„Este atributul președintelui. De-a lungul timpului au existat mai multe modele de a desemna un profil pentru fiecare dintre aceste servicii de informații. Așa s-a întâmplat începând cu 2005, deci în ultimii 20 de ani, încât cel puțin unul dintre servicii a fost către un om politic sau ambele. Indiferent dacă va fi un om politic sau nu, eu cred că va fi ceva între un om politic și un tehnocrat sau unul dintre servicii va avea un om politic și celălalt un tehnocrat, cred că din momentul în care președintele face această desemnare, este întru totul propunerea președintelui României. La nivel european și la nivel transatlantic oameni politici dețin poziția de șef de servicii de informații cu condiția că aceștia să nu facă jocuri politice, să se rupă de propriile partide sau de partidele din care au făcut parte și să nu revină pe poziții de înaltă răspundere în statul român după ce își vor face aceste cariere în aceste servicii”.