Vom aduce mâncare de la brazilienii care „dau cu insecticide la greu”? Explicațiile europarlamentarilor români despre Mercosur

Agricultorii europeni obligați să respecte reguli draconice vor intra în concurență cu cei din America Latină. Aceasta este teza europarlamentarilor care critică acordul (AUR, PSD), în timp ce reprezentanții USR, PNL, UDMR susțin că agricultorii nu vor suferi, dar va câștiga industria auto.

Uniunea Europeană a aprobat, vineri, în cadrul Consiliului, acordul de liber-schimb cu blocul sud-american Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, marcând un moment istoric după mai bine de 25 de ani de negocieri dificile.

Decizia a fost luată prin majoritate calificată, ceea ce a permis avansarea acordului în pofida opoziției ferme a unor state membre, în special Franța, Polonia, Austria și Irlanda, care au invocat riscuri majore pentru sectorul agricol european.

Acordul oferă Comisiei Europene mandatul politic de a-l semna oficial în perioada următoare și deschide calea către crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber-schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori. Din perspectiva Bruxelles-ului, pactul este văzut ca un instrument strategic, menit să consolideze poziția UE în competiția globală, să diversifice lanțurile de aprovizionare și să reducă dependențele economice într-un context geopolitic tot mai instabil.

Concret, acordul prevede eliminarea treptată a majorității tarifelor vamale dintre UE și Mercosur. Industria europeană ar urma să beneficieze de un acces mult mai larg pe piețele sud-americane pentru produse precum automobilele, echipamentele industriale, produsele chimice și farmaceutice, în timp ce statele Mercosur vor putea exporta mai ușor către UE produse agricole, în special carne de vită, carne de pasăre, zahăr și soia. Pentru a atenua impactul asupra fermierilor europeni, acordul include clauze de protecție și mecanisme de salvgardare care permit suspendarea temporară a concesiilor comerciale în cazul unor dezechilibre grave pe piață.

Cu toate acestea, aprobarea a fost însoțită de controverse puternice. Organizații de fermieri și guverne din mai multe state membre avertizează că produsele agricole din Mercosur, obținute la costuri mai mici și în condiții de mediu diferite, ar putea pune o presiune semnificativă asupra agricultorilor europeni. De asemenea, acordul a fost criticat pentru impactul potențial asupra mediului, în special în contextul defrișărilor din Amazon.

AUR și PSD au criticat dur semnarea de către România a acordului.

„Decizia Ministerului de Externe de a vota Acordul UE-Mercosur în forma actuală reprezintă un act de trădare a intereselor fermierilor români. PSD condamnă ferm decizia Ministerului de Externe de a mandata reprezentantul României din COREPER să voteze în favoarea Acordului comercial UE-Mercosur, în absența unor clauze clare care să garanteze că fermierii români vor fi protejați de importurile din America Latină”, a transmis PSD într-un comunicat de presă.

Daniel Buda (PNL) vrea comisie specială pentru monitorizarea acordului

„Adevărul” analizează pozițiile europarlamentarilor români cu privire la acest acord.

Unul dintre parlamentarii cei mai familiarizați cu subiectul este liberalul clujean Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European.

Buda a anunțat vineri că va solicita înființarea unei comisii speciale de monitorizare a acordului dintre Uniunea Europeană și Mercosur.

„Luând act de parafarea acordului comercial UE–Mercosur de către ambasadorii statelor membre, dar luând act și de îngrijorările exprimate de fermierii români și europeni, voi demara, începând de săptămâna viitoare, procedurile necesare pentru înființarea unei COMISII SPECIALE la nivelul Parlamentului European”, a susținut europarlamentarul.

Această comisie, spune el, va urmări cu strictețe și „la sânge” modul de implementare a acordului, din perspectiva impactului asupra agriculturii europene.

„Asigurându-ne că niciun fermier din UE nu va avea de suferit, urmare a încheierii acestui acord. În același timp, apreciez că este inadmisibil ca temerile fermierilor să fie exploatate de către orice partid politic. Este nevoie de unitate în acțiune, pentru a ne asigura că fermierii europeni nu vor fi afectați de aplicarea acestui acord”, a arătat el.

Cu o zi înainte de adoptarea acordului, parlamentarul a susținut că agricultorii au fost ascultați.

„Agricultorii au vorbit. Noi am ascultat.” Acesta a fost mesajul transmis după reuniunea de urgență a miniștrilor Agriculturii de la Bruxelles, organizată pe fondul tensiunilor generate de acordul comercial UE–Mercosur.

El a explicat că în urma presiunii politice exercitate de Parlamentul European, Comisia Europeană a propus: 45 miliarde € suplimentare pentru fermieri, prin revizuirea la jumătatea perioadei a Cadrului Financiar Multianual, aplicabilă din 2028; 49 miliarde € deja alocate prin „obiectivul rural”; Aproape 100 miliarde € în total pentru sprijinirea agriculturii europene.

Pe dimensiunea comercială, sunt anunțate măsuri pentru reducerea costurilor îngrășămintelor, inclusiv suspendarea temporară a taxelor vamale pentru amoniac și uree, pentru a atenua impactul CBAM aplicabil de la 1 ianuarie.

„Mesajul este ferm: orice perturbare a pieței agricole europene va activa clauzele de salvgardare, inclusiv suspendarea importurilor de produse sensibile din Mercosur”, a concluzionat Buda.

Victor Negrescu (PSD): „era nevoie de o dezbatere reală”

Social-democratul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a susținut că motivul pentru care în România, acordul UE-Mercosur a provocat multă emoție este lipsa dezbaterilor reale privind poziționarea României pe acest subiect.

„Totul putea să fie mult mai simplu dacă cei responsabili de acest domeniu al afacerilor europene, fie că vorbim de externe sau economie, făceau acest minim efort de definire a poziției naționale prin dialog cu partenerii sociali, experți, societatea civilă și partidele politice din Parlamentul României. O dezbatere reală, cu argumente și date, care să genereze un mandat național adoptat în ședință de Guvern”, a detaliat el.

Social-democratul a evitat să plaseze vreo responsabilitate la Ministerul Agriculturii, instituție cel mai direct interesată de acest acord, condusă de colegul de partid al lui Negrescu – Florin Barbu.

Vicepreședintele PE a arătat că împreună cu colegii eurodeputați social-democrați, în ultimele luni, a organizat întâlniri în România, la Bruxelles și la Strasbourg cu toți cei interesați de subiect, din diferite domenii de activitate și cu interese diferite: „Ca de fiecare dată când vorbim de un acord comercial, există atât învingători, cât și pierzători. Principalii câștigători în România vin din industria auto dar și din rândurile producătorilor de componente pentru marea industrie europeană care speră ca aceste noi piețe să le relanseze activitatea. Lor li se adaugă cei care folosesc materia primă din America latină pentru produse cu o mai mare valoare adăugată.”

Negrescu a discutat direct cu fermierii europeni și români când au protestat: „Le-am ascultat temerile, le-am înțeles nemulțumirile și le-am spus clar că nu pot fi lăsați singuri să plătească costurile unor decizii comerciale. Am atras atenția public că este crucial ca toate autoritățile responsabile din România să discute cu fermierii înainte să adopte o decizie. Din păcate, cei care au stabilit votul României nu au făcut-o. Au dat dovadă de aroganță. Nu îi costa nimic să discute, să explice și să caute soluții pentru fermieri. Au gândit iar electoral pentru că statistic electoratul din comunitățile mai mici nu îi votează.”

Negrescu arată că, sub presiunea protestelor fermierilor, a Parlamentului European și a miniștrilor agriculturii, s-a reușit obținerea a 45 de miliarde de euro în plus pentru agricultură, din care circa 3,8 miliarde de euro pentru România.

„Am fost implicat direct în acest subiect în calitate de raportor al Comisiei pentru Bugete pentru politica agricolă comună post-2028. Totodată a fost introdusă o clauză bilaterală de salvgardare și audituri suplimentare. Contrar intoxicărilor, aceste lucruri le-am votat în Parlamentul European, nu altceva. A fost un pas necesar, dar nu suficient mai ales că nu vorbim de un mecanism automat și paneuropean de salvgardare sau neapărat de resurse bugetare noi”, arată social-democratul.

Negrescu: „Mai avem timp să ne apărăm interesele”

Banii ajută, însă nu rezolvă problema de fond, explică el. Adică: „problema nu este comerțul în sine, ci lipsa dialogului, a sprijinului real și a unor mecanisme juridice clare și aplicabile care să protejeze fermierii, mai ales cei mici și mijlocii, atunci când piața este destabilizată și care să-i îndrume, în mod concret, spre accesarea acestor noi piețe. Nu putem cere agricultorilor europeni să respecte standarde stricte și costisitoare de mediu, siguranță alimentară, utilizare a pesticidelor și bunăstare a animalelor, iar apoi să acceptăm importuri care nu respectă aceleași reguli, verificate real.”

Concurența nu poate fi corectă în aceste condiții, concluzionează europarlamentarul.

Negrescu spune că va depune o interpelare în regim de urgență în speranța că mai putem obține garanții suplimentare: „Am solicitat răspunsuri clare despre modul concret în care vor funcționa clauzele de protecție și de salvgardare, despre cât de rapid pot fi activate și cum vor fi protejate piețele locale și regionale. Trebuie să știm ce controale reale vor exista și ce se va întâmpla atunci când standardele europene nu sunt respectate.”

Poziția lui rămâne consecventă: „comerț deschis, dar corect, cu reguli egale pentru toți și cu protejarea reală a fermierilor români și europeni.”

Agricultura românească are nevoie de piețe externe, iar România câștigă prin exportul de produse agroalimentare realizate la noi în țară atâta timp cât regulile sunt clare și corecte. Europa poate fi competitivă și puternică fără să își sacrifice agricultura, mediul și coeziunea socială.

Negrescu spune că urmează un vot în legislativul european, încă un vot al României în Consiliul UE și ratificarea de către statele membre: „Așadar, mai avem timp să ne apărăm interesele, să obținem mai multe pentru fermierii români sau chiar ca România să își schimbe poziția dacă impactul rămâne negativ. În absența unor garanții ferme din partea Comisiei Europene, Partidul Social Democrat nu poate să voteze pentru actuala formă a acordului cu Mercosur.”

El a precizat că guverne pro-europene din Polonia, Austria, Franța sau Irlanda au votat împotrivă și multe partide social-democrate europene se vor opune în legislativul european și în parlamentele naționale.

„Următoarea săptămână va fi vitală pentru a obține clarificări suplimentare, convinge executivul european să adauge noi prevederi de protecție și a obține un mecanism financiar suplimentar de sprijin pentru fermieri”, a concluzionat el.

G. Teodorescu (AUR): „Mâncare de la brazilienii și argentinienii, care sunt liberi să toarne îngrășăminte”

Europarlamentara Georgiana Teodoroescu a criticat dur acordul UE-Mercosur, despre care spune că va „desființa agricultura în spațiul comunitar”:

„Acordul ce va fi semnat de Comisie cu țările din America de Sud va fi votat de Parlament pe repede înainte, fără a se ține seama de amendamentele care i-ar putea proteja pe fermierii noștri, care ar putea salvgarda producția locală de cereale, legume, fructe și carne.”

Teodorescu consideră că acordul este „o imensă ipocrizie și calcule politice meschine, care se vor dovedi greșite, aruncă în aer securitatea alimentară a 450 de milioane de cetățeni.”

Ea susține că, pe de o parte „luptăm cu emisiile de carbon, protejăm planeta, reducem cantitatea de pesticide, ca să creștem biodiversitatea-de aceea i-am îngropat pe fermierii din Europa în taxe și i-am sufocat cu birocrația”, iar pe de altă parte aducem mâncare de la „brazilienii și argentinienii, care sunt liberi să toarne îngrășăminte și să dea cu insecticide la greu, după ce au ras pădurea amazoniană ca să facă loc unor ferme de zeci de mii de hectare.”

Vapoarele și avioanele lor care trec oceanul, 15.000 de kilometri, detaliază ea, nu poluează, așa cum face tractorașul lui Nicholas, sau Iohann sau Ștefan, pe cei 15 kilometri, de la el din fermă până în piața din oraș? „Asta e ipocrizia pe care au ridicat-o la rang de artă partidele main-stream aliate cu eco-extremiștii”, concluzionează membra AUR.

Europarlamentara susține că promotorii acordului cred că va avea de câștigat industria auto, odată ce dispar taxele vamale în țările Americii de Sud. „Nimic mai fals: proprietarii imenselor plantații din Brazilia sau ai cirezilor cu zeci de mii de capete din Argentina- bogații Americii-au deja limuzine germane, nu le-a păsat de taxe. Restul, tot mașini din Asia or să cumpere, că rămân mai ieftine chiar dacă mașinile europene nu vor mai fi taxate”, spune ea.

Europarlamentarea estimează un viitor sumbru: „Un Revelion sau două se vor bucura de schimbare. Suficient cât să fie puse pe butuci fermele europene. După care, vine nota de plată: prețuri mai mari, riscuri, la fel.”

„Dar, dacă se întrerup lanțurile de aprovizionare, cum s-a întâmplat în pandemie, nu-i bai. Am crescut biodiversitatea, dacă nu mai avem în supermarket carne de llama, pe câmpurile noastre în paragină găsim gândaci. Prăjiți cu puțină pastă de rocoto par un adevărat festin pentru eco-extremiști. Din păcate, cam cu atât vor trebui să trăiască și ceilalți, dacă nu fac nimic să oprească Mercosur, cât mai e vreme”, a concluzionat ea.

USR: „decizia de a susține acordul este net avantajoasă pentru România”

Europarlamentarul Dan Barna (USR) s-a rezumat să posteze argumentele fostului ministru USR al Economiei, Radu Miruță, într-o încercare de a explica faptul că „MERCOSUR se judecă pe cifre, nu pe țipete. Pe cifre în avantajul României, per ansamblu.”

„Care a fost dilema reală? Agricultură vs industria auto?. Industria (auto, echipamente industriale, siderurgie) este clar avantajată. Agricultura a susținut că este dezavantajată. Ambele sunt importante pentru România, deci balanța trebuie analizată corect. Cifrele sunt reci și fără culoare politică si de aici pleaca decizia.

În 2023, România a exportat către țările MERCOSUR produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale. După semnarea acordului, aceste taxe devin aproape zero - un câștig direct și substanțial pentru economia românească”, a susținut Miruță.

El a arătat și care ar putea fi pierderea din agricultură:

„Conform datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din țările MERCOSUR în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care s-ar schimba ceva față de acum la nivel european.”

La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, așadar, nesemnificativ.

„Datele transmise de Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date. Când eram la Economie am cerut explicit Ministerului Agriculturii, să vină cu alte date care ar putea schimba această balanță. Înțeleg că nici până astăzi, dupa ce decizia europeana s-a luat, nu a venit vreun răspuns”, a explicat Miruță.

Concluzia este simplă și bazată pe fapte, spune el: „Decizia României de a susține acordul UE–MERCOSUR este net avantajoasă pentru România".

„România nu e doar insutrie auto, dar nu este nici doar agricultură. Deciziile se iau pe cifre, iar cifrele sunt cele de mai sus”, a concluzionat el.

„Când guvernul era dominat de PSD, Mercosur era bun”

Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările MERCOSUR (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) se negociază de peste 25 de ani, a detaliat Miruță. „Totul la vedere, nimic pe ascuns. Mai mult, anul trecut, președintele României a anunțat public poziția oficială a României privind acest acord. Poziție cunoscută de toți cetățenii României”.

„Între timp, garanțiile cerute de România au fost negociate tehnic, iar România a obținut ceea ce a solicitat”, a mai susținut el.

Europa are nevoie de noi piețe de export și trebuie să rămână un jucător comercial global, considerǎ reprezentantul USR. „Acest acord este important pentru Uniunea Europeană și este un câștig clar pentru România: vom exporta mai mult, vom avea acces la materii prime mai ieftine și vom sprijini competitivitatea industriei românești”, a mai menționat Miruță.

El a explicat că verificarea produselor importate rămâne responsabilitatea fiecărui stat, de aceea avem ANSVSA, ANPC și mecanisme de control: „In plus, acordul prevede o serie de plase de siguranță astfel încât fermierii noștri sa nu aibă de suferit.”

„Cum spuneam, politica mare e pe cifre, date, argumente, negociere, nu țipete”, a concluzionat el.

Indirect, ministrul acuză PSD de ipocrizie, arătând un comunicat al Guvernului din 1 iulie 2019, când guvernul era condus de social-democrați: „Când România a avut președinția Consiliului Uniunii Europene, iar cam tot guvernul era PSD, MERCOSUR ERA BUN. Iar atunci la Externe nu era USR. Bun e și acum”.

Iuliu Winkler (UDMR): „producătorii Mercosur trebuie să respecte intacte normele UE de producţie”

Iuliu Winkler (UDMR), vicepreședintele Comisiei pentru comerț internațional, a precizat, în 20 decembrie, pe pagina lui de Facebook, că plenul Parlamentului European a acceptat măsurile pe care le-a propus și care vor asigura „protecția deplină a agriculturii europene în cazul în care vreunul dintre fermieri se află în dezavantaj în timpul implementării Acordului Mercosur”.

Cu câteva zile înainte, el spunea despre Mercosur că „este într-adevăr un acord de o importanță economică și geopolitică remarcabilă pentru Europa, deoarece creează noi oportunități comerciale și economice pentru statele membre, însă finalizarea este posibilă doar atunci când mecanismele de control și protecție încorporate asigură protecția fermierilor și a producătorilor agricoli europeni”.

„Am votat clauza măsurilor bilaterale de protecție a Acordului UE-Mercosur, astfel am asigurat protecție și sprijin agriculturii europene în cazul în care vreunul dintre sectoarele producătoare, de exemplu carnea de vită, pasăre sau zahăr, este dezavantajat pe parcursul implementării Acord ”, a mai arătat europarlamentarul. Clauza adoptată este un răspuns la preocupările exprimate de producătorii europeni, inclusiv producătorii interni, considera el.

„Pe lângă toate acestea, trebuie remarcat faptul că câștigătorul Acordului Mercosur va fi cel agrar, în special producătorii și exportatorii industriei alimentare vor avea acces la noi piețe”, a concluzionat parlamentarul.

El a explicat că producătorii Mercosur trebuie să respecte intacte normele UE de producţie, altfel pot fi activate măsuri de protecţie.