Viaţa după petrol. Norvegia, forţată să îşi reducă dependenţa de ţiţei din cauza scăderii preţurilor. Ce se întâmplă în alte state

Norvegia este forţată să îşi reducă dependenţa de petrol, în condiţiile în care criza ţiţeiului a dus la pierderea de locuri de muncă, potrivit Nordea Bank, în vreme ce Dubaiul a reuşit deja parţial acest lucru prin reorientarea către turism.

Statele bogate în hidrocarburi suferă, în cea mai mare măsură, de “boala olandeză”. Termenul a fost inventat pentru a arăta cum banii din petrolul exploatat din Marea Nordului s-au făcut nevăzuţi în economia Olandei, în vreme ce pe partea cealaltă a mării, în Norvegia, statul a constituit un fond suveran uriaş cu banii din petrol. “Boala olandeză” se manifestă prin faptul că statul “se lasă pe tânjeală” din moment ce banii curg la buget şi nu mai dezvoltă alte sectoare ale economiei, ceea ce afectează ţara pe termen lung.

Acum inclusiv Norvegia este forţată la rândul ei să se distanţeze de petrol şi gaze. „Ajustarea vine mai rapid decât se credea“, a afirmat Snorre Storset, care a preluat joia trecută funcţia de director executiv al unităţii norvegiene a Nordea. „Pe termen lung, acest lucru poate fi un avantaj pentru Norvegia deoarece, când are prioritate acest întreg proces despre cum va fi după petrol, atunci chiar ne poate face să creem noi locuri de muncă“, a mai arătat el.

Norvegia se chinuie să se adapteze după scăderea cu 72% a preţului ţiţeiului în ultimele 18 luni, după ce Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) a abandonat politica de protejare a preţului pentru a-şi apăra cota de piaţă în faţa producătorilor americani, care extrag petrol din şisturi şi nisipuri bituminoase. Acest lucru a dus la un surplus global de petrol.

Mai departe, acest lucru forţează Norvegia să demareze un proces de transformare a economiei, astfel încât să nu mai fie dependentă de petrodolari. Şeful Directoratului Norvegian al Petrolului, autoritatea de reglementare din domeniu, a anunţat joi că sectorul este în criză, iar explorarea în mările din vestul Europei scade din cauză că grupurile petroliere îşi reduc cheltuielile, astfel că locurile de muncă dependente de încep să dispară. În acest moment 20% din economia Norvegiei este generată de petrol.

O altă consecinţă naturală a fenomenului este că băncile sunt, astfel, forţate să găsească soluţii cu clienţii, atât pentru că fluxul de numerar scade puternic, ca urmare a scăderii cotaţiilor la petrol, dar şi pentru că valoarea zăcămintelor s-a depreciat.

Citeşte pe Adevărul Financiar cum a reacţionat Dubaiul la prăbuşirea cotaţiilor petrolului