UPDATE E.ON, GdF şi alte companii au rezervat importurile de gaze naturale pe conducta Arad-Szeged. Iulian Iancu spune că Gazprom deţine controlul

Informaţia că Gazprom a rezervat toată capacitatea de transport a gazelor dinspre Ungaria spre România, pe conducta Arad-Szeged este incorectă, a declarat, pentru "Adevărul", Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie. Anterior, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor a afirmat că gigantul rus a rezervat toată capacitatea gazoductului, blocând astfel orice import din vest al României.

UPDATE Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, neagă acest lucru. "Informaţia că Gazprom a rezervat toată capacitatea dinspre Ungaria spre România este incorectă. GdF, E.ON şi alte firme au capacitate rezervată", a declarat, pentru "Adevărul", Răzvan Nicolescu.

„Gazprom a rezervat toţi cei 60.000 de metri cubi orari, şi a blocat astfel orice import din vest al României“, afirma Iancu zilele trecute.

În acest mod, România ar fi din nou captivă la mâna ruşilor, celelalte surse de import fiind conductele de la Medieşu Aurit şi Isaccea- Negru Vodă. 

Conducta Arad-Szeged este importantă în perspectiva siguranţei alimentării dacă Gazprom va tăia zilele următoare livrările de gaze pentru Ucraina, în contextul anexării Crimeei de către Rusia şi a confruntărilor armate din estul ţării între forţele militare ale Kievului şi separatiştii pro-ruşi.

Nabucco a căzut, SOCAR a ales o altă rută

Anterior, România a sprijinit realizarea gazoductului Nabucco, dar acesta a clacat, după ce acţionarii imensului zăcământ de la Shah Deniz, din Azerbaidjan, au decis ca gazul să fie livrat prin gazoductul concurent Trans-Adriatic Pipeline (TAP). Ulterior, trei companii din consorţiul care dezvoltă câmpul gazerifer Shah Deniz, respectiv British Petroleum, SOCAR şi Total, au anunţat vor prelua  50% din gazoductul TAP.

SOCAR a câştigat anul trecut licitaţia pentru achiziţia DEPA, care livrează gaze în Grecia. Gazoductul TAP trece prin Grecia.

Un alt proiect pe care îl sprijină România îl constituie AGRI, care presupunea realizarea unui terminal de gaze lichefiate la Constanţa şi importuri din Georgia. Gazul urma să provină din Azerbaidjan, care trebuia să ajungă în Georgia prin conducte. La Batumi urma să se realizeze un terminal de gazeificare, iar „aurul albastru“ trebuia să fie transportat de-a lungul Mării Negre cu ajutorul unor nave speciale. 

AGRI nu mai are şanse

Constantin Niţă, ministrul Economiei, declara în ianuarie că acţionarii AGRI vor decide în acest an dacă vor continua sau nu investiţia în proiect. Acţionarii AGRI sunt producătorul român de gaze Romgaz, Georgian Oil and Gas Corporation, SOCAR şi grupul maghiar de stat MVM. Investiţia este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.

Exploatările din Marea Neagră, alternativă certă

Singura alternativă viabilă pentru gazul rus îl constituie dezvoltarea zăcămintelor din Marea Neagră. Anterior, Exxon Mobil şi Petrom, care explorează un perimetru în Marea Neagră au anunţat o „potenţială descoperire“, care ar conţine între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a anunţat recent că din 2019 România va produce mai mult gaz decât poate consuma. El se referă exact la acest zăcământ al Petrom şi Exxon. 

Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, a declarat astăzi că Transgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazelor, trebuie să îşi modernizeze ţevile pentru a putea aduce gazele din Marea Neagră.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/alternativa-gaze-rusia" target="_blank">View the story "alternativa gaze Rusia" on Storify</a>]