Ultima bătălie pe reducerea taxelor. Scăderea TVA de la 24% la 20% ar putea dispărea din Codul Fiscal
0Reducerile de taxe prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal reprezintă cea mai spinoasă problemă din negocierile dintre guvernanţi şi reprezentanţii Comisiei Europene, care se poartă în aceste zile la Bucureşti. Scăderea TVA de la 24% la 20%, care ar urma să intre în vigoare din 2016, este în pericol de a fi amânată sau chiar anulată în lipsa unor măsuri de compensare a deficitului creat.
Reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, prevăzută a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, ar putea dispărea din proiectul noului Cod Fiscal, aflat în prezent în dezbatere în Parlament, Guvernul fiind nevoit să convingă delegaţia Comisiei Europene că poate compensa deficitul creat pentru a putea adopta noua legislaţie fiscală până la începutul lunii iulie, aşa cum şi-a propus.
Delegaţia Comisiei Europene a sosit marţi în România, iar Codul Fiscal este cea mai arzătoare problemă de pe agenda discuţiilor, în condiţiile în care Executivul de la Bruxelles a arătat deja îngrijorări deoarece reducerile masive de taxe din proiect vor duce deficitul bugetar al României la 3,5% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2016, mult peste nivelul de 1,1% asumat de ţara noastră prin pactul fiscal.
Negocierile sunt şi mai dure din cauza turbulenţelor cauzate de problemele financiare ale Greciei, statul elen fiind aproape de a intra în incapacitate de plăţi la sfârşitul acestei luni, ceea ce ar putea duce la ieşirea sa din zona euro.
Gaură de 18 miliarde de lei
Varianta iniţială a proiectului de Cod Fiscal prevedea, pe lângă reducerea TVA de la 24% la 20%, şi scăderea din 2016 cu circa 20% a accizelor la carburanţi, eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe dividende. La toate aceste măsuri se adaugă şi scăderea TVA la alimente la 9%, măsură intrată deja în vigoare de la 1 iunie. Impactul total brut pe veniturile de la bugetul de stat ar fi de 18,29 miliarde de lei, potrivit Guvernului, dar autorităţile argumentează că vor recupera mare parte din aceste cheltuieli datorită impactului macroeconomic pozitiv. Astfel, gaura bugetară care trebuie acoperită ar fi de doar 7,26 miliarde de lei.
Comisia Europeană nu crede, însă, în calculele Executivului şi vrea măsuri care să compenseze veniturile lipsă. Acestea pot fi realizate fie prin creşterea veniturilor, prin taxarea altor zone ale economiei, fie pe partea de reducere a cheltuielilor, fie o combinaţie între cele două.
Reprezentanţii Comisiei Europene sunt deja nemulţumiţi de faptul că Guvernul a trimis la Bruxelles un program de convergenţă la zona euro care nu făcea absolut nicio referire la planul de reducere a taxelor, deşi acesta trecuse deja de Guvern la acea dată.
Ciuntit deja în Senat
În Senat, Codul Fiscal a fost modificat deja, astfel că reducerea accizelor la combustibili a dispărut, în vreme ce eliminarea impozitului pe dividende a fost înlocuită cu un impozit de 5%, în loc de 16% în prezent. Recent, Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a anunţat şi că eliminarea taxei pe stâlp este greu de implementat. Aceasta adună la buget un miliard de lei, în vreme ce din eliminarea măsurii de scădere a accizelor statul mai economiseşte trei miliarde de lei.
Reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20% este marea problemă, însă, având un impact estimat de 9 miliarde de lei. Codul Fiscal se află în Camera Deputaţilor şi, în cazul unui vot pozitiv, acesta trebuie să fie promulgat şi de preşedintele Klaus Iohannis. Parlamentul intră în vacanţă începând cu 1 iulie.
Cheltuieli noi
Pe de altă parte, alte cheltuieli au apărut separat de Codul Fiscal. Rovana Plumb, ministrul Muncii, a anunţat o nouă lege a salarizării în domeniul bugetar, care va prevede creşterea salariilor în administraţia centrală şi locală. Salariul minim este programat şi el să crească de la 975 de lei la 1.050 de lei din iulie şi la 1.200 de lei din 2016, potrivit lui Plumb. În fine, Eugen Teodorovici vrea ca din 2016 să fie aplicată reducerea TVA la apă de la 24% la 9% atât pentru populaţie, cât şi pentru industrie, impactul bugetar fiind de 1,8 miliarde de lei pe an.
Alte probleme: cărbunii şi gazele
Situaţia Complexului Energetic Hunedoara este o altă problemă stringentă în relaţia cu Executivul European. Compania are nevoie de ajutorul statului pentru a-şi putea cumpăra certificatele de emisii de dioxid de carbon. CE şi-a dat deja acordul pentru o infuzie de 167 de milioane de lei, dar în termen de şase luni compania trebuie să prezinte un plan de restructurare. În privinţa liberalizării gazelor pentru populaţie, Comisia Europeană a acceptat extinderea perioadei din 2018 până în 2021, dar trebuie o nouă hotărâre de Guvern care să statueze noul calendar.