Ţiţeiul a ajuns la 57 de dolari pe baril, cel mai mic nivel din ultimii cinci ani şi jumătate. Rusia este cea mai afectată de declinul cotaţiilor
0Preţul ţiţeiului Brent, tranzacţionat la Londra, a scăzut astăzi până la 57 de dolari pe baril, din cauza ofertei care depăşeşte cererea, în vreme ce petrolul WTI se tranzacţiona la New York cu 52,7 dolari pentru aceeaşi cantitate, minimul ultimilor cinci ani şi jumătate.
Cotaţiile petrolului au scăzut cu 46% în 2014, în contextul unui surplus la nivel mondial estimat la 2 milioane de barili pe zi şi a refuzului OPEC – cartelul statelor producătoare şi exportatoare de ţiţei - de a reduce producţia.
OPEC este responsabil cu extracţia a 40% din petrolul mondial, în vreme ce supra-producţia este generată de producătorii care extrag în SUA petrol din zăcăminte neconvenţionale.
Războiul arabilor cu şisturile
Arabia Saudită şi Irakul au sprijinit măsura de a nu reduce producţia, saudiţii mizând pe forţele economiei de piaţă astfel încât producătorii americani de petrol de şist să fie afectaţi din punct de vedere economic. În schimb, state precum Venezuela, Algeria şi Iran – şi ele membre OPEC – cer reducerea producţiei pentru a sprijini astfel cotaţiile bursiere. Aceste state au nevoie ca barilul de ţiţei să fi tranzacţionat la peste 100 de dolari pentru a-şi echilibra bugetele naţionale.
„Nu este în interesul producătorilor din OPEC să reducă producţia, indiferent de preţ. Indiferent dacă scade la 20, 40, 50 sau 60 de dolari. Nu este relevant“, a declarat acum o săptămână Ali al-Naimi, ministrul Petrolului din Arabia Saudită, liderul de facto al OPEC.
Ministrul a arătat că OPEC a renunţat la politica sa tradiţională, potrivit căreia obişnuia să menţină preţurile petrolului la un nivel ridicat prin limitarea volumului producţiei. În schimb, OPEC vrea să îşi menţină cota de piaţă la nivel global, astfel că scăderea preţurilor nu va afecta nivelul producţiei. Al-Naimi a explicat că, dacă Arabia Saudită reduce producţia, „preţul va creşte, iar producătorii de petrol de şist din Rusia, Brazilia şi SUA vor lua din cota de piaţă a Arabiei Saudite“.
Al-Naimi a arătata că este posibil ca preţul barilului de petrol să nu mai ajungă niciodată la 100 de dolari pe baril. De altfel, el a declarat că Arabia Saudită şi producătorii din Golf vor putea face faţă unei lungi perioade cu preţuri mici la petrol, datorită costurilor scăzute de producţie, de 4-5 dolari pe baril.
Rusia e afectată, iar rubla s-a depreciat puternic
Cotaţiile în scădere afectează şi Rusia, ţară care nu este parte a OPEC, dar care este dependentă de exporturile de petrol şi gaze. Rusia se află deja sub sancţiuni din partea SUA şi a Uniunii Europene din cauza anexării Crimeei şi a sprijinului acordat insurgenţilor din estul Ucrainei. Grupurile petroliere Rosneft, Gazprom Neft şi Transneft nu mai au acces la finanţare în Europa şi SUA, în vreme ce acelaşi tratament l-au primit şi băncile Sberbank, VTB, Vneshconombank – banca de dezvoltare a Rusiei, Gazprombank – braţul financiar al gigantului Gazprom şi Rosselkhozbank – banca angricolă a Rusiei.
Kremlinul a fost nevoit să injecteze miliarde de dolari în sistemul bancar, în vreme ce Banca Rusiei a fost nevoită să cheltuie peste 100 de miliarde de dolari de la începutul anului pentru a apăra rubla. Aceasta a bătut recent toate recordurile negative, consemnând niveluri de peste 80 de unităţi pentru un dolar şi 100 de unităţi pentru un euro. Între timp, banca centrală a fost nevoită să crească rapid dobânda-cheie, de la 10,5% la 17%, în vreme ce Ministerul de Finanţe a cerut marilor exportatori ai ţării să vândă valută dacă au venituri în monede străine, pentru a calma situaţia.
Aceste măsuri de control informal al fluxurilor de capital au ajutat rubla să revină ulterior până la 56 de unităţi pentru un dolar şi 69 de unităţi pentru un euro. Totuşi, nivelul este departe de cel de 32-35 de ruble pentru un dolar, cât se tranzacţiona la începutul anului.
Mai puteţi citi: