Ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2023 nu a fost realistă, susține Daniel Dăianu

Ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB la finele anului 2023 nu mai este posibilă, chiar dacă va fi adoptat un pachet de măsuri fiscale în luna august, se arată într-un raport publicat de BNR, realizat sub coordonarea președintelui Consiliului Fiscal, economistul Daniel Dăianu.

„Deficitul bugetar este principala provocare macroeconomică. Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5% din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2%, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6% din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri.”, transmite Daniel Dăianu în raportul publicat de BNR.

Acesta mai arată că datoria publică este în jur de 50% din PIB, nefiind mare raportată la media din UE (unde este peste 80 % din PIB), dar mult crescută față de acum 15 ani (când era 15% din PIB).

„Datoria poate fi tot mai amenințătoare dacă deficitul nu va fi redus, mai ales că politicile monetare s-au întărit mult în SUA și Europa, ceea ce influențează condițiile pe piețele financiare. Ținta de deficit bugetar de 4,4 la sută din PIB în 2023 nu a fost realistă, dată fiind conjunctura economică și construcția bugetului.”, subliniază economistul.

Sursa citată menționează că o diminuare a deficitului bugetar de la peste 6% la 3% din PIB este considerabilă și echivalează cu o reducere cu peste 3% din PIB a absorbției interne.

„Această corecție necesară ar permite reducerea echivalentă în termeni relativi a necesarului de finanțare externă. O ajustare de asemenea anvergură este dificilă, iar efortul (costul) se cuvine să fie cât mai echitabil distribuit.”, spune specialistul.

Deficit de cont curent, sub 8% din PIB în 2023

Daniel Daianu mai arartă că problema deficitului bugetar este augmentată de dezechilibrul balanței externe, cu un deficit de cont curent care, anul trecut, a depășit 9% din PIB.

„În acest an, probabil, va fi sub 8% din PIB, pe fondul ameliorării raportului de schimb extern (terms of trade). Este de presupus că o reducere a deficitului bugetar structural sub 3% din PIB, va duce deficitul de cont curent către 5% din PIB. Dezvoltarea producției interne de tradables (bunuri exportabile și importabile) ar duce deficitul de cont curent mai jos.”, explică economistul.

Diminuarea să continue și în 2024

Acesta afirmă că ar fi bine ca programul de corecție anunțat de Guvern să permită ca deficitul bugetar să fie în jur de, chiar sub 5,5% din PIB, iar diminuarea să continue în 2024.

„Este greu de atins acest obiectiv întrucât, este de repetat, o corecție de amploare nu poate avea loc fără costuri. Iar ajustarea nu se poate face numai pe partea de cheltuieli; ea reclamă și creșteri de venituri bugetare – așa cum au remarcat numeroși economiști, analize ale instituțiilor financiare internaționale, ale CE, ale Consiliului Fiscal.”, avertizează Daniel Dăianu.