Video Termocentrala Mintia, noua „Stea de pe Mureș”, așteptată în 2026. Șantierul uriaș de 1,2 miliarde de euro

Peste 1,2 miliarde de euro au fost investite în noua termocentrală Mintia, așteptată să producă energie din 2026. În urmă cu cinci ani, vechea termocentrală pe cărbune fusese oprită, iar viitorul ei era privit cu incertitudine.

La cinci ani de la oprirea definitivă a Termocentralei Mintia, care a produs timp de cinci decenii energie cu ajutorul cărbunelui, locul fostei „Stele de pe Mureș” este ocupat de un șantier uriaș, aflat într-un stadiu avansat.

Din 2022 până în prezent, au fost investite 1,2 miliarde de euro în lucrările de retehnologizare susținute de actualii proprietari ai complexului energetic, societatea Mass Global Energy Rom, care a achiziționat-o cu 91 de milioane de euro. 

Recent, în urma unei întâlniri la Palatul Victoria dintre premierul Ilie Bolojan și reprezentanții Mass Global Energy Rom, compania care a achiziționat vechea termocentrală, a anunțat că obiectivul proiectului de la Mintia este atingerea, în 2026, a unei capacități instalate de 1.700 MW.

Centrala va deveni, la finalizare, cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.

Noi investiții anunțate la Mintia

Potrivit companiei, până în prezent, la Mintia au fost investiți aproximativ 1,2 miliarde de euro. Proiectul este realizat cu echipamente de ultimă generație. Testele pentru punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz sunt programate pentru acest an, iar producția de energie electrică este estimată să înceapă în septembrie 2026.

„Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru–cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni”, informa Guvernul României, într-un comunicat transmis în 6 februarie.

Retehnologizarea Termocentralei Mintia a fost proiectată astfel încât să permită, pe termen mediu și lung, tranziția către tehnologii de producere a energiei bazate pe hidrogen. Pentru a deveni operațională, noua termocentrală trebuie conectată la rețeaua națională de gaze naturale și energie electrică.

În 2024, Transgaz a început lucrările la conducta care va alimenta centrala. Aceasta este realizată pe traseul Sântămăria-Orlea – Mintia, cu o lungime de 57 de kilometri, și va conecta termocentrala la magistrala de gaze naturale BRUA (Bulgaria–România–Ungaria–Austria). Lucrările se află în faza finală și ar urma să fie încheiate în prima parte a acestui an.

Guvernul României transmitea recent că va sprijini finalizarea racordării termocentralei la rețeaua Transelectrica.

„Finalizarea racordărilor va permite funcționarea centralei la capacitate maximă, cu un consum anual estimat de până la 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale”, informau reprezentanții Guvernului României.

Vechea termocentrală a ajuns istorie

Termocentrala Mintia are o istorie de peste jumătate de secol, timp în care aici au muncit mii de oameni. A fost, în trecut, unul dintre marii producători de energie din România, iar autoritățile comuniste au numit-o, cu mândrie, „Steaua de pe Mureș”.

Idealizată în presa comunistă, termocentrala aflată în vecinătatea Devei a ridicat de-a lungul timpului o serie de probleme legate atât de eficiența cu care a fost gestionată, cât și de poluarea produsă de funcționarea ei.

Povestea termocentralei de pe malul Mureșului a început în anii ’60, când terenurile de la marginea Devei, ocupate de rămășițele unui castru roman și de construcții civile din așezarea antică Micia, au devenit un șantier uriaș pe care munceau, la început, peste 700 de oameni.

Construcția Termocentralei Mintia reprezenta o investiție de circa 2,75 miliarde de lei, menită să acopere deficitul de energie din zona centrală a Ardealului, în condițiile expansiunii centrelor industriale din Hunedoara. Proiectul inițial prevedea înființarea a patru grupuri energetice de câte 210 MW, care funcționau cu cărbune din Valea Jiului, adus pe calea ferată.

„A fost aleasă Mintia, pentru că aici Mureşul are un debit relativ satisfăcător pentru alimentarea cu apă de răcire a unei centrale de mare volum. Investiţia a fost descotorosită de costurile turnurilor de răcire. Cărbunele se extrage din apropiere. Termocentrala de la Mintia constituie şi o cale de valorificare superioară a cărbunelui brun din Valea Jiului”, informa revista Viața Economică, în toamna anului 1968.

Peste 500 de tone de cărbune urmau să fie arse în fiecare oră pentru producția de energie în cazanele termocentralei, iar pentru reducerea poluării au fost construite unele dintre cele mai mari coșuri de evacuare a fumului din România. Primul dintre turnuri a fost înălțat în numai două luni, în toamna anului 1968, având 220 de metri. Alte două coșuri de dimensiuni asemănătoare au fost construite în următorii ani.

Primul grup energetic al termocentralei Mintia a fost inaugurat în toamna anului 1969. La Mintia, albia râului Mureș a fost deviată, iar un baraj și un lac de acumulare au fost amenajate pe râu pentru a asigura aprovizionarea cu apă a noii centrale.

Până în 1971 au fost construite primele patru grupuri energetice de câte 210 MW din Termocentrala Mintia. În 1977 a devenit funcțională a cincea turbină de 210 MW, iar din 1980 centrala a fost dotată cu al șaselea grup energetic. Unul dintre grupuri a fost modernizat în 2009, ajungând la 235 MW.

„De la punerea în funcţiune şi până la finele anului 2011, Termocentrala Mintia a livrat 204 TWh din energia electrică necesară României şi a consumat 117 milioane de tone de cărbune”, arăta un raport al Termocentralei Mintia.

Probleme de aprovizionare cu cărbunele din Valea Jiului 

În anii funcționării ei, termocentrala nu a fost ocolită de probleme. La fel ca și alte râuri care traversau zonele industriale ale Hunedoarei, râul Mureș a fost afectat de poluare intensă în zona Mintia, din cauza deșeurilor provenite de la termocentrală.

Cele mai mari probleme pe care le-a avut Termocentrala Mintia, de-a lungul timpului, au fost însă legate de modul în care a fost aprovizionată cu cărbune din Valea Jiului. 

„Calitatea huilelor pentru care au fost proiectate centralele Paroşeni din Valea Jiului şi Mintia a fost în descreştere, datorită, în mare măsură, alocării cu prioritate a huilelor de calitate pentru industria metalurgiei feroase, concepută şi realizată (în special în ultimii 20 de ani) la dimensiuni total inadecvate economiei noastre”, informa revista Energetica în 1990.

În ultimii ani, Termocentrala Mintia a continuat să fie afectată de modul deficitar de aprovizionare, în special cu huilă provenită de la exploatările din Valea Jiului. De la începutul anului 2021, cele patru mine din Valea Jiului (Livezeni, Lonea, Vulcan și Lupeni), rămase în activitate, nu au mai putut asigura necesarul pentru funcționarea termocentralei.

Lipsa cărbunelui a dus la oprirea termocentralei

La începutul lunii martie 2021, mii de familii din municipiul Deva, cu locuințe racordate la sistemul centralizat de încălzire alimentat de Termocentrala Mintia, rămâneau fără căldură și apă caldă după ce termocentrala își oprise activitatea, în lipsa cărbunelui de la minele din Valea Jiului.

Nu era singura astfel de sincopă în alimentare, insuficiența cărbunelui afectând adesea, mai ales în timpul iernii, încă din perioada comunistă, funcționarea complexului energetic. De această dată, însă, devenii aveau să afle mai târziu că termocentrala nu va mai fi repornită.

Termocentrala construită în anii ’70, în vecinătatea municipiului, depindea de cărbunele provenit de la cele patru exploatări miniere din Valea Jiului, pentru a putea furniza energie în Sistemul Energetic Național și agent termic rețelei de termoficare din Deva, care cuprindea peste 4.000 de locuințe și clădiri publice, printre care și majoritatea unităților școlare din localitate.

Însă cantitatea de cărbune extrasă din bazinul Văii Jiului scăzuse constant, ajungând în 2020 la circa 430.000 de tone, față de peste zece milioane de tone pe care le produceau minele de huilă anual în anii ’80.

Sindicaliștii reclamau „dărâmarea” termocentralei

În timp ce, pe parcursul lunii martie 2021, termocentrala a continuat să rămână oprită în așteptarea cărbunelui, o parte a salariaților termocentralei protestau, reclamând modul în care a fost administrată termocentrala și lipsa de soluții la criza creată de oprirea acesteia, parte atunci a Complexului Energetic Hunedoara.

„Dacă la început am văzut că era vorba de lipsa de cărbune, ne-am dat seama pe parcurs că se încearcă, de fapt, dărâmarea Termocentralei Mintia și predarea ei către un investitor privat. Termocentrala Mintia este viabilă. Avem proiecte pe următorii trei ani care arată că putem funcționa pe profit, cu condiția să ne despărțim de partea minieră”, afirma Cristian Iştoc, fostul lider de sindicat al angajaților afiliați sindicatului „Solidaritatea”, în timpul unui protest din acea perioadă.

Conducerea fostului Complex Energetic Hunedoara și reprezentanții Prefecturii Hunedoara continuau să promită repornirea vechii termocentrale, cu condiția plății de către CEH a datoriilor către distribuitorul de gaze naturale și către transportatorul cărbunelui pe calea ferată, dar și în funcție de cantitatea de cărbune extrasă de la minele funcționale din Valea Jiului.

Devenii nu s-au mai bazat pe termocentrală

După o lună de așteptare a căldurii și apei calde, localnicii aveau să afle de la primarul de atunci al Devei, Florin Oancea, situația reală a termocentralei.

„Șansele ca Termocentrala Mintia să mai pornească în perioada următoare sunt zero. N-au aviz de mediu, n-au bani pentru stocurile de cărbune, n-au bani pentru a plăti transportul CFR al cărbunelui din Valea Jiului până la Mintia. Cum să pornească, atunci când cantitatea minimă zilnică de cărbune necesară este de 1.700 de tone, respectiv 33–34 de vagoane?”, declara fostul primar Florin Oancea, îndemnându-i pe localnici să cumpere centrale pe gaz pentru locuințe.

La scurt timp, administrația locală din Deva a alocat aproximativ șase milioane de euro pentru instalarea centralelor termice în unitățile școlare din municipiu. Termocentrala Mintia nu a mai pornit, iar în vara anului 2021 și-a încetat oficial activitatea, odată cu disponibilizarea celor aproape 700 de salariați rămași.

Oamenii au primit plăți compensatorii de până la 10.000 de euro și venituri în completare pe o perioadă de 24 până la 48 de luni, pe lângă ajutorul de șomaj, de circa 3.300 de lei, în funcție de vechime, în timp ce complexul de pe malul Mureșului a intrat în conservare.

Fără certificate verzi nu a mai putut porni

Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, explica atunci că termocentrala era, din 2013, parte a Complexului Energetic Hunedoara, care intrase în insolvență din 2019 și acumulase datorii de trei miliarde de lei. Însă motivele pentru care fusese oprită au ținut de lipsa certificatelor de mediu, necesare potrivit directivelor Uniunii Europene. Virgil Popescu menționa că recomandase lichidatorului judiciar să nu vândă la fier vechi termocentrala, iar cel care o va cumpăra să o retehnologizeze pentru a putea produce energie, ținta vizată fiind de 800 MW.

Conducerea de atunci a Complexului Energetic Hunedoara respingea, la rândul ei, informațiile răspândite în media că termocentrala urma să fie tăiată și vândută la fier vechi.

„În urma discuțiilor ferme purtate cu ministrul Energiei, administratorul judiciar al S. CEH-SA, cel care valorifică activele SE Deva, face demersuri pentru valorificarea integrală a acestora și nu vânzarea lor la fier vechi. Obiectivul urmărit este ca potențiali investitori să construiască un grup energetic de minimum 800 MW, noua investiție urmând să fie deservită chiar de personal din rândul celor disponibilizați în baza programului de concedieri colective”, informa atunci Complexul Energetic Hunedoara.

În 2022, statul român a vândut-o, prin lichidatorul judiciar, cu peste 91 de milioane de euro, unui investitor privat din Mass Group Holding. Noii proprietari au început la scurt timp un amplu proces de retehnologizare, pentru a transforma fosta termocentrală într-un complex energetic modern, cu o capacitate instalată de peste 1,7 GW, bazat pe gaze naturale și echipamente de ultimă generație furnizate de Siemens.

Investiția totală în retehnologizarea Termocentralei Mintia este estimată la peste 1,4 miliarde de euro, iar reprezentanții companiei au anunțat că noua centrală va deveni operațională în acest an.