Temele României în noul acord cu FMI

Reformarea sistemului sanitar, restructurarea companiilor de stat şi privatizarea unora dintre acestea, continuarea liberalizării pieţelor de energie electrică şi gaze vor fi părţile principale ale noului acord, alături de consolidarea macroeconomică şi o mai mare atenţie acordată sectorului bancar.

În principiu, România trebuie să continue în zonele nevralgice rămase de la precedentele două acorduri. 

Sănătatea este unul dintre cele mai importante domenii, după ce propunerile de reformă în acest sector au declanşat protestele de la începutul anului 2012, ca urmare a conflictului dintre preşedintele Traian Băsescu şi doctorul Raed Arafat în privinţa SMURD. Recent, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, declara că pachetul de bază va trebui introdus în sistemul medical, pentru a transparentiza sectorul. De asemenea, el anunţa atunci introducerea sistemului de asigurări private.

Ce vrea „doctorul“ FMI

Guvernul României pregăteşte o reformă globală a sistemului de sănătate, se arată în raportul întocmit după ultimele evaluări din cadrul acordului preventiv cu România, publicat pe site-ul FMI.

Guvernul va stabili în primul rând un pachet de servicii medicale care vor fi finanţate de la bugetul de stat „în limita fondurilor disponibile“.

De asemenea, acolo unde este posibil, serviciile medicale efectuate la nivelul spitalelor vor fi externalizate către policlinici şi cabinete medicale. Nu în ultimul rând, va fi reevaluat sistemul de finanţare a spitalelor, urmând să fie revizuite programele de sănătate publică, arată documentul.

Un regres: manageri politici în locul celor privaţi

Societăţile de stat vor fi şi ele în centrul noii înţelegeri. Christine Lagarde, directorul general al FMI, a afirmat în discursul său de acum două zile că în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maximă.

Anterior, şi preşedintele Traian Băsescu afirma că sectorul privat performează, în vreme ce acela de stat este „un dezastru“.

Otilia Nuţu, expert pe energie şi infrastructură în cadrul Expert Forum, consideră că în zona societăţilor de stat FMI a observat un regres, respectiv numirea de manageri politici. Întrebată dacă Fondul ne va obliga din nou să listăm Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Electrica şi Romgaz, ea a spus că da, din moment ce acestea au fost deja trecute în ultimii doi ani, dar nerealizate. 

Concomitent, o serie de alte companii de stat cu probleme se mai află pe radar. Prima este Complexul Energetic Oltenia, care a fost iniţial programat pentru o listare cu 15% la bursă. Însă, în ultima scrisoare de intenţie trimisă FMI, Guvernul anunţa că vrea să-şi „reevalueze paşii“ în cazul producătorului de electricitate şi că ia în considerare un parteneriat mixt cu o firmă privată sau chiar privatizarea majoritară cu un investitor strategic. CE Oltenia are probleme din cauza energiilor verzi, care sunt preluate cu prioritate în sistem. În această primăvară, compania a trimis angajaţii acasă, cu programul scurtat.

O altă companie aflată în vizor este Poşta Română, după ce niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini, din cauza datoriilor imense.

Alte companii incluse constant în scrisorile cu FMI din ultimii ani sunt Oltchim şi Cupru Min. Prima este în insolvenţă, iar planul de reorganizare a combinatului este programat pentru ultima parte a anului, administratorii judiciari şi Ministerul Economiei făcând eforturi pentru a creşte producţia la 60%. În privinţa CupruMin, se doreşte o asociere cu un investitor străin, care să cumpere concentratul de cupru la un preţ apropiat de cel bursier. 

Liberalizare cu probleme

Liberalizarea preţurilor la gaze naturale este ca un cartof fierbinte. Patronatele au cerut decalarea calendarului de majorări, în vreme ce sindicaliştii au ieşit în stradă, acuzând FMI că distruge industria. Problema este că preţul producţiei interne este de 170 de dolari pe mia de metri cubi, iar cel de import este în jur de 400 de dolari şi că nu există un preţ bursier la care să se facă „liberalizarea“, ci doar cel impus de intermediarii Gazprom.

Cu un ochi pe sistemul bancar

Sistemul bancar va avea parte de o atenţie specială în acest acord, după ce creditele neperformante au ajuns la la 20%. În discursul său, Lagarde a criticat băncile, spunând că, dacă acordul Viena 1 a funcţionat bine, Viena 2 nu a funcţionat aşa de bine şi că s-ar putea să fie nevoie de un acord Viena 3.

Sectorul bancar românesc este acum în centrul unui scandal perpetuu legat de clauzele abuzive. Acestea ar putea produce pagube de 1,1 miliarde de euro, potrivit unui raport al Băncii Naţionale a României (BNR). De asemenea, insolvenţa personală este o altă problemă, FMI girând o astfel de măsură în Ungaria, dar opunându-se introducerii ei în România.