Taxele flexibile, soluția la criza economică prin care trece România? Concluziile unei analize Frames

România trebuie să își adapteze sistemul fiscal la noile realități economice pentru a crește veniturile la buget, pe lângă măsuri precum digitalizarea și combaterea evaziunii, arată o analiză a Frames.

În contextul transformărilor economice globale, baza tradițională de impozitare se reduce, iar politicile de mediu și sănătate contribuie, paradoxal, la scăderea încasărilor bugetare, tendință observată la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui comunicat publicat de Frames.

Baza de impozitare pentru accizele tradiționale este în scădere, iar majorările de taxe nu au dus la creșteri proporționale ale veniturilor, pe fondul reducerii consumului.

Tranziția către vehicule electrice și hibride diminuează și încasările din carburanți, făcând taxele de mediu și de consum tot mai instabile pentru bugetele statelor europene.

,,Modelele tradiționale de impozitare, construite pentru o economie industrială stabilă, își arată astăzi limitele. Pentru a supraviețui financiar, toate statele lumii, inclusiv România, sunt aproape obligate să adopte reglementări fiscale extrem de flexibile, să se adapteze noii realități.

Statele trebuie să învețe să taxeze rapid și inteligent noile comportamente de consum, inovațiile tehnologice și munca digitală. În câțiva ani de acum încolo, unele dintre taxe sau accize vor deveni tot mai mici ca impact bugetar, inclusiv în țara noastră”, arată analiza Frames.

Experții de la Frames avertizează că menținerea acestor sisteme fiscale rigide va duce inevitabil la o criză de finanțare a statului, de la cheltuielile de finanțare la cele de investiții.

„Este nevoie de o flexibilizare tehnică a modului de taxare”

Frames arată că statele nu mai pot conta pe accizele clasice, precum cele pe carburanți sau produse considerate „vicii”, ca sursă stabilă de venit, în contextul schimbărilor de consum și al tranziției economice.

Pe baza unei analize a Fondului Monetar Internațional, se susține că simpla majorare a taxelor nu mai este eficientă, iar sistemul ar trebui regândit astfel încât accizele să reflecte mai precis riscul produselor, de exemplu în funcție de conținutul de alcool, zahăr sau nicotină.

În acest context, produsele alternative, considerate mai puțin nocive, ar putea fi taxate mai redus. Deși accizele rămân o sursă importantă de venit, eficiența lor scade dacă nu sunt adaptate la inflație și la noile tipare de consum, motiv pentru care este necesară o abordare mai flexibilă și coordonată la nivel internațional.

„De la alcool la tutun, de la carburanți la alte produse accizabile, este nevoie de o flexibilizare tehnică a modului de taxare în așa fel încât să previi creșterea puternică a prețurilor, migrarea oamenilor către alternative mai ieftine și, bineînțeles, extinderea pieței negre”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit Frames, politicile de mediu arată deja nevoia de adaptare rapidă a legislației fiscale, Uniunea Europeană trecând de la taxe fixe la mecanisme flexibile precum piața certificatelor de emisii, unde costul poluării este stabilit de cerere și ofertă.

Pentru a evita dezavantajele față de importurile din țări cu reguli mai permisive, UE a introdus și un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon, care taxează produsele poluante indiferent de locul în care sunt fabricate.

„Marile corporații generează profituri uriașe în țări unde nu dețin nici măcar un birou”

Dacă poluarea trece ușor granițele fizice, economia digitală le ignoră complet. Ascensiunea fulminantă a giganților tehnologici precum Google, Apple, Microsoft, Facebook a expus cea mai mare vulnerabilitate a sistemului fiscal mondial.

„Astăzi, marile corporații generează profituri uriașe în țări unde nu dețin nici măcar un birou fizic sau un singur angajat. Sistemul vechi, care taxa o companie exclusiv la sediul ei central, a devenit o invitație deschisă la evaziune fiscală legalizată”, afirmă Negrescu.

Pentru a opri această hemoragie financiară, guvernele au fost nevoite să dea dovadă de o adaptabilitate istorică.

Sub coordonarea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), peste o sută de state au agreat impunerea unui impozit minim global pe profitul corporativ de 15%. Acest acord monumental redefinește regulile jocului. Giganții digitali vor fi taxați proporțional exact acolo unde își vând serviciile și își extrag valoarea, indiferent unde aleg să își înregistreze sediul social.

Potrivit Frames, Comisia Europeană a început să introducă reguli fiscale mai flexibile, iar mecanismul CBAM este un exemplu de reglementare modernă care taxează importurile poluante și protejează economia europeană.

Astfel de politici, adaptate constant la schimbările industriale, sunt considerate esențiale pentru menținerea stabilității financiare a statelor.

„Adoptarea taxelor flexibile ar putea ajuta România să depășească perioada de criză bugetară. Gândiți-vă că numai dobânzile la creditele luate de țara noastră au ajuns la 60 mld.lei, echivalentul a 3% din PIB. Cum să ne mai încadrăm, în anii următori, în țintele de deficit dacă ne îngropăm în datorii.

Soluțiile sunt simple – ori scazi cheltuielile, ori optimizezi încasările din taxe. Dincolo de reducerea evaziunii, cred că o soluție optimă este să regândești taxele în așa fel încât să reflecte dinamica economiei”, a mai spus Negrescu.

Potrivit analizei Frames, această schimbare de paradigmă fiscală este absolut necesară pentru că supraviețuirea economică a națiunilor depinde astăzi exclusiv de capacitatea lor de a reglementa flexibil noile piețe.

Când banii, datele și poluarea circulă liber la nivel global, sistemele de taxe trebuie să devină cel puțin la fel de rapide și de inteligente precum industriile pe care încearcă să le impoziteze.

Potrivit site-ului companiei, Frames este o firmă de consultanță care oferă analize economice și suport strategic pentru companii și instituții, ajutându-le să ia decizii de business pe baza datelor și să se dezvolte sustenabil.